Într-un apel remis spre difuzare agenției Moldova-pres de către Partidul Democrat-Creștin din Moldova se menționează că în prezent «soarta Moldovei e în mare pericol. Forțele imperial-șovine, pierzînd lupta împotriva mișcărilor de eliberare națională a popoarelor din fosta U.R.S.S., încearcă astăzi, prin regruparea forțelor, să treacă în contraofensivă pentru a restabili pe cît e posibil fostul imperiu». În acest scop, se arată în continuarea declarației, «ele depun toate eforturile ca pe teritoriile fostelor republici unionale să creeze un șir de formațiuni statale, în care șovinismul rus și mancurții locali ar relua puterea de stat, economică, militară etc. în mîinile lor. Pe viitor, aceste formațiuni ar servi drept cap de pod pentru Rusia mare, care, revenindu-și din starea actuală de declin economic și politic, ar întreprinde pași concreți pentru recucerirea teritoriilor pierdute de imperiu».
După ce Moldova a devenit stat suveran și independent pe arena internațională, a fost recunoscută de peste o sută de țări ale lumii, a fost admisă în O.N.U. și în C.S.C.I., se arată în apelul Partidului Democrat-Creștin din Moldova, «ar fi o crimă de neiertat să intrăm în cîrdășie cu cei ce vor să efectueze cea dea patra dezmembrare a teritoriului național al băștinașilor (primele trei au avut loc în anii 1775, 1812 și 1940)».
Recunoașterea republicilor neconstituționale și federalizarea Moldovei, se subliniază în apel, «va crea acel suport juridic atît de necesar separatiștilor pentru a rupe din trupul republicii cinci raioane la răsărit și cinci raioane la sud».
De aceea, se arată în încheierea apelului, «a sosit [t]impul să lăsăm ambițiile și [d]ivergențele la o parte, să [s]alvăm integritatea teritoria[l]ă a republicii noastre. Inte[g]ritatea teritorială a Moldo[v]ei ține de cauza neamului și [e]ste mai presus de orice».
Sursă: Moldova Suverană, Nr. 78 (17948), 10 iunie 1992, pagina 5, coloanele —.
