PPresa 90-92Arhivă de presăÎnapoi la 3 iulie 1992
Caută în arhivă⌘K
FăcliaNr. — · Pagina 1 · Coloanele —

Semnalează o problemă

Despre: „Jertfa de sînge a Transnistriei”

Ce vrei să faci?

Jertfa de sînge a Transnistriei

De Larisa Grosu
Textul articolului

Cîți răniți sînt în spitalele Moldovei?

Știrile parvenite din zona conflictului continuă a fi extrem de alarmante. Odată cu implicarea armatei 14 în acțiunile de luptă, noi și noi oameni smulși de la vetrele lor pornesc pe drumurile pribegiei. A crescut catas[t]rofal numărul morților și răniților. La spitalele în care sînt internați răniții îți [d]ai seama de adevăratele proporții ale [a]cestui măcel, consecința tragică a [c]ăruia vor fi zecile de oameni schilodiți ș[i] mutilați. Ce-i așteaptă în viitor, cine va ajuta, cine va contribui la rea[b]ilitarea lor socială?.. De ce ne punem [a]semenea întrebări? Pentru că chiar [t]ratarea lor devine astăzi o problemă. [M]ai mulți medici cu care am discutat [n]e-au vorbit despre lipsa acută a [p]reparatelor medicale, a materialelor [d]e pansament, a utilajului modern. [A]desea, efortul cel mai mare este [de]pus nu la tratarea propriu-zisă a [p]acientului ci la găsirea medicamen[te]lor necesare. La spitalul de urgență [di]n Chișinău, de exemplu, există un [nu]măr limitat de aparate pentru res[pir]ație artificială, de care poate depinde [ade]seori însăși viața suferinzilor. Ce se [întî]mplă în cazul cînd numărul celor care [au] nevoie de aceste aparate depășește [nu]mărul aparatelor?.. Și aceste puține [ap]arate sînt deja învechite, cu posi[bili]tăți limitate.

Poate fi o scuză în acest sens faptul [că î]ntreaga economie se confruntă azi [cu] probleme grave? Cred că nu. Există [do]menii care trebuie să beneficieze de [o] grijă aparte, să funcționeze fără [defi]ciențe în orice situații. Nu trebuie să [mi]zăm la nesfîrșit doar pe entuziasmul [și s]piritul de sacrificiu al oamenilor. Nu [pu]tem miza doar pe ajutoarele ge[ner]oase venite din România și din alte […], ajutoare pentru care sîntem nespus [de] recunoscători, dar care nu pot [rezo]lva toate problemele existente. [Con]flictul din Transnistria durează nu de […] și nu de azi. Ar fi trebuit să [pres]upunem eventualitatea unei cotituri dure a lui, pentru a nu fi luați prin [surp]rindere.

Crimă fără pedeapsă

[R]ăzboiul informațional a fost pierdut [de n]oi în mod lamentabil. Opinia publică [mon]dială este dezinformată de canalul […]zat proimperial Ostankino, de apo[loge]ții separatismului din zona de Est a [Mold]ovei. Atrocitățile, crimele la care se [ded]au «apărătorii Transnistriei» sînt [m]ascate, în cel mai bun caz, în cadrul [progr]amelor informative ale televiziunii [naționa]le. Aceasta e prea puțin. [Ameri]ca, Franța, Japonia nu privește […]unea națională a Moldovei!.. Dar [întrea]ga lume trebuie să știe despre [gen]ocidul care are loc în Transnistria, [despr]e oamenii legați și înecați în […], despre mama ce a fost aruncată […] împreună cu cei doi copii ai ei. [… e]ste numărul copiilor morți și răniți [… ace]st război? La 23 martie au murit Mantaluță Andrei și Vladimir în […] de 11 și 6 ani, la 24 martie au [… l]a Pohrebea încă doi copii: Nagîț […] Eugenia. La 30 martie, în urma [… ex]plozii ce i-a smuls ambele pi[cioare,] moare Groza Gheorghiță de 6 […] 22 mai a fost omorîtă în brațele […] sale Radu Rodica de numai 2 […] Prin spitaluri se află zeci de [… c]u arsuri și răni foarte grave […]e din explozii și împușcături. [… di]ntre ei nu vor mai reveni […]ată la o viață normală. Ale cui […] achită acești copii sau ale cui miopie, ambiție, rea credință?..

Pavlic Morozov trăiește...

Regimul comunist, întemeiat pe frică și teroare a adus cu sine un fenomen nemaiîntîlnit prin monstruozitatea lui, ce a provocat mutații grave în conștiința oamenilor. Copiii erau siliți să se dezică de părinți, frații - să-și trădeze frații, unii își băgau la închisoare vecinii, prietenii pentru a se salva pe sine. Această situație aberantă a adus prejudicii grave tuturor popoarelor ocrotite de «fratele mai mare».

Fenomenul n-a murit nici astăzi. Ideologia comunistă pusă la baza existenței «statului Transnistrian», a declanșat acest război fratricid. Rude, prieteni, vecini s-au pomenit pe părți opuse ale liniei frontului: unii - din frică, alții amăgiți de propaganda smirnovistă. Lașitatea, slugărnicia, cultivate în cei peste 70 de ani de putere sovietică au dat rod. În timp ce o parte a populației băștinașe din satele Transnistriene luptă pentru eliberarea pămînturilor strămoșești, cealaltă parte întocmește pentru cazaci și gardiști listele «dușmanilor poporului». Cei de pe liste sînt prinși, schingiuiți, batjocoriți, omorîți. Cei ce întocmesc listele - primesc apartamente, alte bunuri materiale. În plus, mai jefuiesc și casa vecinului omorît. Tot de jaf se ocupă și gardiștii în timpul cînd nu omoară. Iar motive de a omorî sînt multe. În plină zi, în ochii vecinilor a fost bătut crunt și apoi omorît pensionarul David Ursu din satul Corgova. Apoi gardiștii au stropit casa bătrînului cu benzină și i-au dat foc. Motivul - feciorul lui era comandant al unei formațiuni de voluntari.

Rănile sufletului sînt mai adînci decît rănile trupului. Va veni timpul și se va sfîrși acest război stupid. Cum vor privi trădătorii în ochii celor trădați, cum vor trăi ei avînd pe cunoștință atîta moarte și durere? Cum vom fi noi toți la sfîrșitul acestui război?..

Sursă: Făclia, Nr. —, 3 iulie 1992, pagina 1, coloanele —.

Trimite corectura

0 modificări la „Jertfa de sînge a Transnistriei”. Un redactor le verifică înainte să apară pe site.

Îți scriem după ce e verificată.

Acest articol · p.1