La Tighina deocamdată e liniște. Populația orașului își caută de treburi. Spre deosebire de alte dăți, de pe străzi și din fața sediului STK au dispărut gardiștii și cazacii înarmați. Pare să fi obosit de atîta confruntare și și-au luat, probabil, o clipă de răgaz.
Și doar «combativitatea revoluționară» a comitetului de grevă a femeilor pare a fi inepuizabilă. În decursul acestei săptămîni femeile greviste, printre care L. Lohmatova, D. Tarnovskaia și V. Afanasieva, au făcut o declarație oficială, prin care dezaprobă categoric faptul că secția de poliție continuă să joace în oraș rolul «Calului troian».
Pornind de la pericolul real al securității vieții oamenilor, se spune în declarație, autoritățile trebuie să unească toate forțele de care dispune orașul, și anume: garda, STK, detașamentele colectivelor de muncă, apărarea civilă, cazacii, comitetul de grevă al femeilor, consiliul veteranilor războiului și ai forțelor armate. Femeile greviste consideră că tovarășul V. Kogut, președintele sovietului orășenesc, trebuie să formeze un stat major orășenesc, să-i întrunească pe toți conducătorii organizațiilor obștești și ai colectivelor de muncă, să elaboreze un plan și să-i desemneze pe responsabili. Cică, situația e foarte gravă și populația orașului așteaptă acțiuni concrete de apărare reală.
Sau, mai bine zis, niște femei în stare de psihoză bolșevică, sfidînd orice primejdie, stăruie din nou să fie întreprinse acțiuni nesăbuite.
Sursă: Sfatul Țării, Nr. —, 29 februarie 1992, pagina 1, coloanele —.
