Liga studenților «Transnistria» a fost binecuvîntată de sora mai mare întru această nobilă luptă - «Asociația culturală «Transnistria»». Au vorbit de la tribună cunoscute personalități politice și culturale, oameni născuți în Transnistria: dnii P. Soltan, om politic și savant; A. Codru, cineast, poet, P. Pelin, cineast, și alții.
Liliana Condraticova, studentă la istorie, Universitate, una din inimoasele fete, care a activat intens în grupul de inițiativă pentru crearea Ligii, a pus în discuție la primul Congres de constituire a Ligii studenților «Transnistria» statutul și programul acestei organizații tinerești.
Liga se anunță ca o organizație culturală. Ea va uza de multele pîrghii care le comportă larga noțiune a culturii pentru a ridica mereu mai sus conștiința națională a moldovenilor din Transnistria; va educa totodată în rîndurile populației sentimentul de civilizație creștină, de a se împăca între dînșii oamenii de diferite etnii, căci toți trăiesc pe acest meleag și toți trebuie să pună umărul la prosperarea Moldovei indivizibile-stat suveran și independent.
Liga va organiza studenții nu numai la activități culturale ci și la muncă fizică în ogoare, livezi, vii. De acest ajutor au mai mult ca oricînd nevoie bieții țărani transnistrieni, care n-au putut ieși la vremea cuvenită în cîmpuri - gloanțele războiului civil, declanșat de separatiștii smirnoviști, au curmat la jumătate viața pașnică. Acum, după atîtea vieți pierdute, pare-se și rațiunea umană și, nădăjduim, pacea va veni și ea în Transnistria. Munca agricolă se va desfășura spre bucuria tuturora, iar în mîinile voinice ale tinerilor studenți vor fi primite cu dragoste de frați, surori, părinți, bunei.
În consiliul de conducere al Ligii Studenților «Transnistria» au fost aleși băieți și fete de la Universitatea de stat din Moldova, Institutul Politehnic «S. Lazo» din Chișinău, Institutul Pedagogic «T. Șevcenko» din Tiraspol, Institutul «A. Russo» din Bălți, de la multe școli medii de specialitate de pe tot cuprinsul republicii.
Vom auzi încă de multe ori, pe cît se vede, despre faptele concrete și adînc semnificative ale Ligii date. Chezășie stă entuziasmul patriotic și dorința de a-și afirma civismul său, care se citea clar în cuvîntările studențești la amintitul congres de constituire.
Așa să fie.
Sursă: Făclia, Nr. —, 1 mai 1992, pagina 1, coloanele —.
