PPresa 90-92Arhivă de presăÎnapoi la 6 decembrie 1991
Caută în arhivă⌘K
Moldova SuveranăNr. — · Pagina 2 · Coloanele —

Semnalează o problemă

Despre: „«În Moldova din stînga Nistrului se încalcă drepturile omului»”

Ce vrei să faci?

«În Moldova din stînga Nistrului se încalcă drepturile omului»

De Serviciul de presă al Președintelui Republicii Moldova
Textul articolului

În timpul întîlnirilor cu alegătorii din stînga Nistrului dl Mircea Snegur, candidat pentru postul de Președinte al Republiciii Moldova, a fost destinatarul mai multor răvașe în care se conține rugămintea de a face tot ce-i stă în putință pentru a-i apăra pe băștinași la ei acasă. Dăm publicității crîmpeie din ele cu un scurt comentariu care reflectă punctul de vedere al domniei sale.

«Vă zicem: Bun venit pe acest pămînt. Am vrea să știți cum trăim, în ce calvar ne «fierb» separatiștii, cum ne cîștigăm bucățica de pîine.

Nu sîntem mulți, dar nici puțini. De aceea aventurierii încearcă să ne strîngă ca între ciocan și nicovală.

Rugăm să spuneți sus și tare, în cuvinte și acțiuni concrete că sîntem, am fost și vom fi în Moldova, că nici un păgîn nu va tăia o hrincă din această dulce pîine care se numește Moldova.

Vă susținem în toate și credem în Dumneavoastră.

P.S. Vă așteptăm în unica școală moldovenească din oraș, școală în care nu este deloc ușor să lucrezi».

Ne-am întîlnit ad hoc cu pedagogii, care ne-au prezentat mărturii elocvente ale unui dezmăț echivalent cu demența. Geamurile școlii sparte, pedagogi concediați, copii speriați, umiliți întratîta, încît nu mai pot veni la școală decît fiind însoțiți de părinți.

În aceeași zi am citit în ziarul «Dnestrovscaia pravda» că dl Snegur încalcă drepturile minorităților naționale. Bineînțeles ale «făcătorilor» de republici.

Din cîte am fost informați, procuratura orașului a deschis un dosar cît privește spargerea geamurilor. Pedagogii zic că de el se va uita. Interesant, care e punctul de vedere al pretinșilor publiciști de la ziarul citat, militanți activi pentru apărarea drepturilor omului.

«Sîntem nevoiți să ascultăm zi de zi la radiou tot felul de emisiuni din «capitala Prednestroviei», din Moscova, numai nu difuzate de radioul național. Nu auzim o vorbă moldovenească. Sîntem sătui de atîta teroare și «politică».

Cît va dura aceasta?

Ajutați-ne să scăpăm de separatiști.

M. C.»

«Am rămas fără radiou. Nu putem asculta «Unda dimineții», «Curierul de seară», multe alte emisiuni.

Avem impresia că am rămas în voia soartei. Ce va fi cu noi, moldovenii de la Tighina?

V. P.»

În această problemă se impun acțiuni energice, dl Președinte urmînd să aibă un dialog la modul concret cu ministrul informației, informaticii și telecomunicațiilor.

Aceasta pe de o parte. Pe de alta, dacă transparența și publicitatea este un criteriu de căpetenie, un însemn real al democratizării, de ce zeloșii ziariști de la publicațiile din orașele respective se fac a-l uita. De ce nu observă cei veniți de la Moscova și din alte orașe? Întrebarea le-o vom adresa direct.

«Sîntem intimidați la orice pas. Parcă nici nu existăm. Nici o stradă nu poartă numele personalităților marcante ale neamului, tricolorul este smuls în mod barbar dacă îl arborăm. Cît timp vor mai dura aceste nedreptăți? Cînd vom simți și noi că trăim acasă?

Profesoara M. J.».

«În caz de vom vota la 8 decembrie, vom fi persecutați, concediați. De ce nu am avea și noi un sector electoral ca toată lumea civilizată?»

Lucrez la combinatul de mătăsuri».

Acestea sînt doar cîteva din zecile de scrisori la lectura cărora inima ți se umple de durere. Mai ales dacă ești chemat să aperi omul, să demolezi o mentalitate imperială, să dovedești cuiva că Moldova a militat pentru independență nu de aceea ca să-se unească cu România contra voinței poporului.

«Cine pledează pentru cedarea Moldovei din stînga Nistrului este dușmanul meu de moarte» — a declarat dl Mircea Snegur. Nu sînt necesare argumentele și dovezile de rigoare. Și o extremă, și alta s-au convins că domnia sa în acest sens nu acceptă compromisul, lucru pe care l-a spus răspicat alegătorilor de la Dubăsari, Grigoriopol, Tiraspol, Tighina, Slobozia, Comrat etc. El este ferm convins că nu doar timpul le va așeza la locul lor pe toate, ci și omul muncitor, indiferent de naționalitate. Cel care a știut să respecte legea găzduirii, care nu este obsedat de fotoliul moale. Candidatul pentru postul de Președinte are încredere nețărmurită anume în rațiunea trează a ucrainenilor, rușilor, bulgarilor, găgăuzilor, evreilor care s-au deșteptat. Care prezintă o forță de temut pentru «Liderașii» făcuți peste noapte în eprubetele g.k.c.p.-iștilor.

Acum, cînd climatul social-politic de pe harta Europei capătă o altă configurație, odată cu declarația de independență a Ucrainei, dialogul dintre comisiile de conciliere va deveni mai constructiv, mai la obiect. Dar, înainte de orice, domnul Snegur mizează foarte mult pe semnatarii acestor scrisori, care cer să fie repuși în drepturi. Ei constituie o forță invincibilă.

Sursă: Moldova Suverană, Nr. —, 6 decembrie 1991, pagina 2, coloanele —.

Trimite corectura

0 modificări la „«În Moldova din stînga Nistrului se încalcă drepturile omului»”. Un redactor le verifică înainte să apară pe site.

Îți scriem după ce e verificată.

Acest articol · p.2