Stimate Egor Vladimirovici,
în pofida numeroaselor telegrame expediate pe adresa dumneavoastră, cu rugămintea de a lua măsuri pentru a se pune capăt torentului de dezinformări, iar adesea chiar de minciuni sfruntate în legătură cu conflictul armat declanșat de separatiști în raioanele răsăritene ale Moldovei, corespondenții serviciului «Novosti» continuă să oglindească în mod tendențios evenimentele din această zonă, inducînd în eroare telespectatorii și radioascultătorii din țările C.S.I., precum și întreaga opinie publică mondială.
Potopul de — ca să le zicem mai delicat — neadevăruri pe care corespondenții dumneavoastră îl abat asupra auditoriului reduce, practic, la zero toate eforturile de încetare a focului întreprinse de președinții Moldovei și Rusiei, care acționează ca garanți în acest sens.
Vă voi prezenta doar cîteva fapte, în relatări și comentarii, ai căror autori preferă adesea să rămînă anonimi, fapt care contravine eticii de ziarist, informațiile nu se verifică din două surse, de aceea pe ecrane și pe undele radio se propagă neadevăruri cum ar fi, de exemplu, cele că Republica Moldova ar avea tancuri, instalații «Alazan» și «Grad», că la operațiile de luptă ar participa de partea Moldovei soldați și ofițeri români, că Moldova ar fi primit avioane românești, că avioanele ar bombarda orașele Bender și Tiraspol. Trebuie să vă aduc la cunoștință că pînă și astfel de ziare de orientare neocomunistă ca «Trudovoi Tiraspoli» s-au simțit nevoite să dea dezmințiri, lucru pe care, din păcate, corespondenții dumneavoastră nu-l fac niciodată.
Și încă un exemplu. Cu toate că, de cîteva zile, forțele moldovenești pentru asigurarea ordinii constituționale nu mai răspund la provocări și nu deschid foc de răspuns, agențiile din subordinea dumneavoastră îi informează pe telespectatori că tocmai partea moldovenească este cea care a deschis focul asupra sediului comitetului executiv orășenesc Bender, asupra satului Cocieri.
Nu-mi este clar nici faptul că conducerea companiei «Ostankino» barem nu catadicsește să-și acrediteze corespondenții în Republica Moldova. Aceștia își procură pur și simplu bilete la avion și vin în Transnistria ca la ei acasă, uitînd că Moldova este un stat suveran, cu legi proprii, care trebuie să fie respectate de către cetățenii străini, inclusiv de ziariști. Căci s-ar putea doar întîmpla ca cineva dintre ei să fie rănit sau, și mai rău, ucis, și atunci întreaga lume va vui că în Moldova sînt omorîți ziariști, cerîndu-se condamnarea acțiunilor conducerii republicii.
Aceasta este, din păcate, situația. Și trebuie să vă spun, d-le Iakovlev, că toate acestea nu cadrează cu eforturile de reinstaurare a păcii. Ba mai mult, corespondenții dumneavoastră se transformă în coautori ai perpetuării violenței, fapt care mă îndoiesc că va face să crească prestigiul companiei «Ostankino».
Avînd în vedere cele expuse mai sus, cer ca, de acum înainte, corespondenții dumneavoastră să-și ia acreditări în Republica Moldova și să răspundă de acțiunile lor în fața poporului Moldovei.
Sursă: Moldova Suverană, Nr. 93 (17963), 7 iulie 1992, pagina 2, coloanele —.
