Nori negri s-au abătut asu[p]ra republicii noastre și cum[p]lite vremi ne cearcă. După [c]e dușmanii interni și externi [a]u făcut cîrdășie și au pornit [r]ăzboi împotriva-ne, ca să ne [î]nspăimînte și să ne îngenun[c]heze, azi se dedau la diver[s]iuni economice. Pentru în[c]eput ne-au închis conducta de [g]az. Dar nu s-au oprit doar [l]a atîta.
[R]usia mare, care refuză să-[n]țeleagă că popoarele mici au [d]reptul la o existență prop[ri]e, încearcă să le sugrume [pe] cale economică. Se știe, [b]unăoară, că Moldova s-a fo[lo]sit întotdeauna de cărbune [și] produse petroliere impor[ta]te din Rusia. De aceea nu [s-]a orientat niciodată la alte [s]urse — condițiile au fost [d]e-așa natură.
Dar azi, cînd poporul nost[ru] luptă pentru libertate și [in]tegritate teritorială, tocmai [R]usia șovină e statul care ne [îm]piedică, recurgînd la cele [m]ai mișelești mijloace. Recen[tu]l ordin al Ministerului căi[lo]r de comunicații din Rusia [de] a interzice transportarea [co]mbustibilului în Moldova, [ac]uma cînd la noi trebuie să [în]ceapă recoltarea spicelor, e [d]e fapt un procedeu mișe[le]sc. Dat fiind că în țările [C.]S.I. funcționează un sis[te]m unic al căilor ferate, or[di]nul în cauză e executat și [de] Belarusi, și de Ucraina, și [de] Kazahstan, și de alte re[pu]blici.
Așa cum ne-a informat Nicolae T. Ciornîi, directorul Asociației de stat pentru combustibil, în cadrul unei conferințe de presă, pentru a satisface necesitățile economiei republicii, anual trebuie să procurăm cîteva milioane de tone de produse petroliere și cărbune. Prețul în dolari al acestui combustibil e de 1,5 miliarde. Dat fiind că noi ne răsplătim deocamdată cu ruble, am avea nevoie de circa 100 de miliarde bani gheață și Moldova nu dispune de o asemenea masă în numerar. Din această cauză rămînem mereu datori întreprinderilor și organizațiilor, care ne expediază combustibilul lichid și solid. La ora actuală sîntem datori Ucrainei cu vreo 700 milioane ruble, întreprinderilor din Rostov — cu peste 150 de milioane. În felul acesta se strică vechile relații, iar cele noi se înfiripă cu greu.
Starea de lucruri se complică și din cauză că n-avem rafinărie. Pînă mai anul trecut aveam acces la rafinăriile Ucrainei și Belarusiei, în anul curent, însă, ele au refuzat să ne ofere serviciile. În ultimul timp merge prost și campania de încheiere a contractelor bilaterale. La nivel guvernamental de exemplu, au fost încheiate contracte pentru circa 30 de procente din necesarul de combustibil pentru republică. Din această cauză lucrătorii Asociației pentru combustibil se află într-o permanentă căutare de organizații petroliere, care ar vrea să întrețină relații de afaceri cu noi. Și trebuie să menționăm că, deocamdată, reușesc să facă față cu succes. Doar nici o întreprindere de la noi încă n-a staționat din cauza lipsei de combustibil. E adevărat, în ianuarie s-a simțit criza de benzină, dar deja în următoarele luni situația s-a ameliorat.
În prezent Asociația a stabilit legături, avantajoase pentru republică, cu petroliștii din Siberia de Vest și cu minerii bazinului de cărbune din Krasnoiarsk. De asemenea, au găsit două rafinarii, care au căzut de acord să prelucreze petrolul brut pentru noi. În condițiile actuale, cînd relațiile de afaceri mai mult se destramă, decît se înfiripă, meritul lucrătorilor asociației este incontestabil.
Dar tocmai acum, așa cum spuneam, «binefăcătorii» ruși au dat ordin să nu se încarce nici un vagon, să nu se umple nici o cisternă pentru Moldova. Și-au dat arama pe față. Asociația caută căi de ieșire din acest impas, dar totuna asigurarea cu păcură, carburanți, lubrifianți are de suferit. Păcură, bunăoară, a mai rămas pentru cîteva zile. Prin urmare, ne aflăm într-o situație extrem de grea.
Dat fiind momentul critic, în care ne-am pomenit fără voie, lucrătorii Asociației pentru combustibil țin să îndemne (prin intermediul gazetei) conducătorii de întreprinderi și organizații la un consum rațional de produse petroliere. Unii dintre acești conducători încearcă în aceste împrejurări să se căpătuiască pe seama rezervelor statului, uitînd că acestea-s limitate.
Pe ce cale am rezista blocadei rusești? După părerea specialiștilor competenți ai asociației e de preferat investirea de capital în extracția de petrol. Desigur, trebuie să ne reorientăm spre Orientul Apropiat, în țările care dispun de surse considerabile de țiței. E mai mult decît clar că pentru investiții avem nevoie de dolari, pe care putem doar să-i împrumutăm. În schimb, nimeni nu ne va pune bețe în roate și nu ne va amenința cu blocade, precum o face azi Rusia.
Sursă: Moldova Suverană, Nr. 92 (17962), 4 iulie 1992, pagina 3, coloanele —.
