«Republica... Moldova, ca subiect egal în drepturi al relațiilor și tratatelor internaționale, se declară zonă demilitarizată, contribuie activ la întărirea păcii și securității în întreaga lume, participă nemijlocit la procesul european de colaborare și securitate, precum și în structurile europene».
Din «Declarația cu privire la suveranitatea Republicii... Moldova» (la 23 iunie 1990, cînd a fost adoptată declarația, se scria Republica Sovietică Socialistă Moldova).
La conferința de presă organizată recent de Departamentul de stat pentru problemele militare al republicii s-a pronunțat des cuvîntul «demilitarizare». Comisarul militar al republicii, V. I. Nazarov, alți militari profesioniști prezenți, zîmbeau ironic în clipele cînd se discuta pe această temă, iar dnii Nicolae Chirtoacă, șeful Departamentului, Mihai Druță, secretar al comisiei parlamentare pentru securitatea de stat și problemele militare, pledau pentru demilitarizarea Moldovei ca pentru unul dintre cele mai sfinte idealuri. E lesne de înțeles poziția dumnealor: pînă cînd republica e îmbîcsită de unități ale armatei imperiale, suveranitatea rămîne a fi o noțiune teoretică. Mai mult decît atît, armata își arată colții la orice încercare a poporului nostru de a fi independent, ea îi susține pe separatiști, ea a organizat referendumuri la comisariate și în unități militare.
Lui V. I. Nazarov i s-a adresat întrebarea: nu i se pare că în Moldova sînt prea multe trupe sovietice? Ba nu, el consideră că numărul lor e mai redus ca în alte părți, de aceea se planifică pentru viitorul apropiat ca la Tiraspol să se mai aducă militari. Tot aici rămîne pe loc aerodromul militar, deși anterior se luase decizia de a fi mutat în alt loc. Din inițiativa cui Tiraspolul devine un oraș militarizat pînă la culme? Oare nu la rugămintea tov. I. Smirnov, gubernatorul așa-numitei R.S.S.M.N? Comisarul militar n-a confirmat această presupunere. Nu vor pleca trupele nici din cetatea Tighina. Totul rămîne pe loc, pozițiile armatei în republică se consolidează. Dacă în Europa răsăriteană procesul eliberării se apropie de sfîrșit, apoi la noi se întîmplă invers. Cu toate acestea, dl M. Druță a declarat la conferință: «Demilitarizația — nașa konecinaia, strateghiceskaia țeli» (s-a vorbit în limba rusă).
S-au discutat în mod detaliat problemele încorporării tinerilor în rîndurile Armatei Sovietice. «Moldova poka ne vîșla iz S.S.S.R., po-ătomu mî obeazanî vîpolneati zakonî Țentra, staraiasi ne narușati zakonî respublichi», a menționat comisarul Nazarov. Printre altele, Moldova se află în fruntea republicilor «rebele» la capitolul «încorporarea tinerilor în armată», așa că tov. Nazarov poate pretinde la vreo medalie. Apropo, o bună parte din tineri își dă consimțămîntul să-și satisfacă serviciul militar peste hotarele republicii. Iar acolo îi așteaptă o «romantică» tristă: lecții politice cu marxism-leninism, în cadrul cărora mereu se descreditează Moldova și procesele renașterii naționale, insulte, bătăi, omoruri. Și unii ostași ce nu suportă acest regim iau calea pribegiei. Actualmente 650 de tineri sînt considerați dezertori.
Din anul curent se introduce serviciul militar de alternativă (de muncă) conform convingerilor pacifiste și religioase. Se vor crea detașamente ecologice, antiincendiare, de salvare ș. a. Incorporarea în aceste detașamente va avea loc în lunile septembrie-octombrie, martie-aprilie. Doritorii de a-și satisface serviciul militar de alternativă urmează să depună cereri la comisiile raionale, orășenești cu patru luni înainte de a fi incorporați. Se poate întîmpla că serviciul de alternativă va fi primul pas spre multrîvnita demilitarizare. Iar calea spre acest scop major va fi lungă și spinoasă. Demilitarizarea înseamnă pace, iar pacea, după cum spunea Servantes, este cea mai mare fericire, pe care și-o doresc oamenii în viață.
Sursă: Moldova Suverană, Nr. —, 31 iulie 1991, pagina 2, coloanele —.
