În cadrul ședinței Parlamentului Republicii Moldova din ziua de 12 martie 1992, deputatul Alexandru Arseni, în calitatea sa de conducător al delegației Republicii Moldova trimisă în capitala Federației Ruse pentru a informa și protesta asupra acțiunilor declanșate de separatiștii din stînga Nistrului după primirea Moldovei în cadrul O.N.U., a prezentat o informare celor prezenți privind programul vizitei, impresiile și concluziile delegației din Moldova.
Dl Alexandru Arseni a declarat că primul obiectiv pe agenda de lucru a delegației au fost studiourile de televiziune «Ostankino», unde au avut loc convorbiri cu dl Șagalaev, vicepreședintele acestor studiouri, asistat de șase șefi de secție. În cadrul acestor convorbiri, după prezentarea de către delegația noastră a faptelor reale petrecute, reacția părții adverse a fost una de completă uimire, ei susținînd că au fost doar preluate informații neverificate. Dl Șagalaev a cerut scuze, în mod public în cadrul discuțiilor, delegației din Moldova pentru dezinformarea care s-a produs, în cazul informației cu cele 28 de sicrie de români căzuți în stînga Nistrului, ca și în cazul altor informații, și a promis că orice informație va fi în viitor verificată prin contactarea oficialităților de la Chișinău.
O a doua etapă a vizitei delegației s-a consumat prin discuțiile avute în parlamentul Federației Ruse. Dl Arseni a informat Parlamentul Republicii Moldova că delegația noastră a purtat discuții cu prim-vicepreședintele parlamentului Federației Ruse, dl Filatov, precum și cu președinții unor comisii parlamentare. În cadrul acestor convorbiri, dl Arseni a declarat că s-au evidențiat două poziții ale părții ruse: una reprezentată de unii membri ai Parlamentului din Moscova care aproape recunoșteau așa-numita R.S.S.M.N., iar a doua reprezentată prin ceilalți membri ai delegației ruse prezente la convorbiri, care nu recunoșteau această republică proclamată ilegal pe teritoriul Republicii Moldova. În ceea ce îl privește pe dl Filatov, domnia sa a spus textual în cadrul convorbirilor că «nu există o altă Moldovă, decît cea care este constituită în prezent și recunoscută în plan internațional». Relativ la problema mercenarilor cazaci, dl Filatov a afirmat că dacă oficialitățile ruse vor stabili că ei au fost trimiși în Transnistria de o unitate căzăcească care activează în Rusia, atunci se va interzice activitatea formațiunilor de cazaci pe întreg teritoriul Federației Ruse.
Un al treilea obiectiv al delegației Republicii Moldova la Moscova, a informat dl Arseni, a fost Consiliul Uniunii Cazacilor din Rusia, unde s-au purtat convorbiri cu o delegație formată din vicepreședintele și patru membri ai Consiliului. Din păcate, discuțiile au avut un singur sens: din partea delegației noastre către membrii consiliului, deoarece poziția acestora din urmă la convorbiri a fost neconstructivă, tendențioasă și neloială. Chiar și atunci cînd delegația noastră a prezentat celeilalte părți telegrama prin care Martînov, Președintele Uniunii cazacilor din Rusia, exprimă susținerea față de acțiunile cazacilor din partea stîngă a Nistrului, pe motiv că acolo s-ar încălca drepturile omului, delegația cazacilor din Moscova nu și-a modificat poziția adoptată în cadrul convorbirilor.
În încheierea informării prezentate în cadrul ședinței din 12 martie a. c. în Parlamentul Republicii Moldova, dl Alexandru Arseni a prezentat concluziile delegației pe care a condus-o la Moscova:
1. Există o fermă recunoaștere din partea oficialităților Federației Ruse a structurilor, statalității și a teritoriului Republicii Moldova;
2. S-au dat asigurări ferme că Federația Rusă nu va recunoaște alte republici formate pe teritoriul Republicii Moldova, iar ceea ce se întîmplă în stînga Nistrului reprezintă o problemă internă a Republicii Moldova;
3. Pentru a curma dezinformarea care există în cercurile de la Moscova, trebuie reactivate și permanentizate contactele bilaterale, periodice, cel puțin la două săptămîni, inclusiv între ministere.
Sursă: Moldova Suverană, Nr. 37 (17907), 14 martie 1992, pagina 2, coloanele —.
