Pentru a trăi într-o casă în pace și fericire, se cere înțelegerea tuturor membrilor ei. Fiecare trebuie să caute căi pentru crearea liniștii și înțelegerii din această familie.
Situația social-politică în republică și în raion lasă de dorit. Însă pentru a întreține unele dialoguri, discuții în această chestiune, nu ne ajunge cultură. Cultura omului nu apare într-o clipă. Acesta e un proces îndelungat, de mai mulți ani. Oare face să așteptăm cînd va apărea această cultură?
Nu în zadar se spune, că peștele se strică de la cap. Așa s-a primit și la noi în Moldova, cînd la putere s-au pomenit reprezentanți ai Frontului popular și adepții lor.
Putem conta pe dreptate, dacă Frontul popular este o organizație mononațională? Mă îndoiesc, că în componența lui sînt oameni de alte naționalități (dacă și sînt, apoi foarte puțini). Și dacă conducerea republicii a fost formată pe baza Frontului popular, apoi nici nu poate adopta hotărîri juste, luînd în considerație interesele popoarelor, ce locuiesc pe teritoriul republicii. Aici nu miroase a putere populară, mai degrabă — a putere națională. Și denumirea lui trebuie schimbată — Front național.
Mă îndoiesc, că Frontul popular este capabil de a propune ceva serios poporului din republică. Comuniștii au început restructurarea și acum se cere, ca oamenii să fie ajutați să se orienteze în multe evenimente ce au loc. De la celelalte partide nu prea folos — numai vorbe «pe teme politice». Nimeni nu poate ajuta țara să iasă din impas. Deaceea oamenii își îndreaptă toate speranțele spre Partidul Comunist. Fără îndoială, el are multe greșeli, dar de vină sînt unii lideri aparte. În fond puterile partidului sînt sănătoase.
Acum despre Lenin. Nu pot înțelege, ce rău a făcut Lenin și e legitim oare de a compara personalitatea lui cu personalitatea lui Ștefan cel Mare? Fiecare a trăit în perioade anumite. Cum putem îndrăzni să învinuim omul, care și-a consacrat toată viața pentru eliberarea omului muncii. E straniu, că toți «s-au deșteptat» și au observat greșelile lui Lenin, despre care pînă acum nimeni nu a vorbit.
Da, eu sînt contra preamăririi meritelor unor personalități, dar cui îi încurcă monumentul lui Lenin? Nici nu-mi pot închipui: «demontare și nu aruncare la gunoi»! Îmi pare că e una și aceeaș.
Pot explica și situația în privința limbii. Înainte de a întroduce Legea cu privire la limbi trebuia, fără grabă, să fie studiată această chestiune, luîndu-se în considerație părerile întregii populații, ce trăiește pe teritoriul Moldovei și după aceasta să fie adoptată hotărîrea. Dar întrucît aceasta nu s-a făcut, s-au iscat nemulțumiri, vrajbă între oameni. Au vorbit la început despre reînvierea limbii moldovenești, dar pînă la urmă s-a ajuns, că limba... e română! Ce fel de reînviere a culturii naționale, a limbii mai este și aceasta?
Noii domni din Chișinău și de data aceasta au uitat să întrebe poporul: vrea el să aibă limbă română, vrea să se numească român?
Acum despre drapel. Majoritatea oamenilor, pe care în ultimul timp i-am avut interlocutori în discuțiile în această chestiune, nu dau o atenție deosebită drapelului Republicii Moldova. Toți oamenii, ca și eu, exprimă dorința, ca după adoptarea unei sau altei legi, inclusiv și cu privire la simbolică, să trăim mai bine. Dar, din păcate, în realitate nu-i așa. Fiindcă aceasta nu este un simplu schimb al simbolicii. Tricolorul unora dintre locuitorii Moldovei le amintește despre lipsurile și nenorocirile, ce au avut loc sub drapelul românesc. Și trebuie să se țină cont de aceasta neapărat. La noi nu poate fi acceptată copierea drapelului statului vecin. Simbolurile trebuie să oglindească specificul statului, istoria lui, doleanțele poporului. M-am străduit să aflu, ce înseamnă cele trei culori ale drapelului, dar nimeni nu mi-a putut explica.
Dar cîtă atenție se dă acum schimbării denumirilor colhozurilor, organizațiilor, străzilor... Și toate acestea se fac pe banii poporului.
Liderii Frontului popular al Moldovei îi liniștesc pe oameni, că nu au scopul de a ieși din componența Uniunii RSS și de a se uni cu România. Nu cred.
Aproximativ așa scenariu a fost în Republicile Baltice. Și acolo dădeau asigurări, că nu vor ieși din componența Uniunii RSS. Dar treptat au pregătit condiții și într-o noapte sesiunea a adoptat hotărîrea de a ieși din componența Uniunii RSS. Așa că sînt întemeiate îngrijorările [locuitori]lor din Moldova față [de vii]torul lor. Și fac tot [posi]bilul de a scăpa de această «binefacere» frățească.
E clar, că mulți nu [ac]ceptă crearea RSSMT. Ș[i eu], desigur, sînt tot pentr[u in]tegritatea Moldovei. Îns[e tre]buie să recunoaștem, că [crea]rea acestei republici [consti]tuie un mijloc de apărar[e a po]pulației, ce locuiește [pe ma]lul stîng al Nistrului[…] dacă conducerea repub[licii] Moldova ar fi luat în [conse]derație părerile populației din această regiune, apoi [acest] pas nu ar fi fost făcut[…] această chestiune va treb[ui să] fie soluționată. Doar […] hotărîri, adoptate de p[o]ziții de putere, nu au [per]spectivă.
Eu și familia mea sî[ntem] îngrijorați de evenimen[tele] ce au loc în republică[…] rim, ca toate să se schimbe [spre] bine.
Sînt sigur, că astăzi [noi] avem nevoie de liniște ș[i răb]dare. Numai situația so[cial-]politică normală poate [fi o] garanție în munca fie[căruia]. Și aceasta este o cale [spre] creșterea bunăstării oa[meni]lor.
Sursă: Prietenia, Nr. 124, 18 octombrie 1990, pagina 1, coloanele —.
