Marți, 31 martie, Parlamentul și-a reluat ședințele în plen. În urma adresării Secretariatului Parlamentului către toți deputații și în legătură cu decretarea stării excepționale în republică la sesiune s-au prezentat mai mulți deputați, ca de obicei, inclusiv din circumscripțiile din stînga Nistrului.
Ședința de dimineață s-a început cu precizarea ordinii de zi prima chestiune urmînd să fie informația Președintelui Republicii Moldova, dl Mircea Snegur, în legătură cu declararea stării excepționale. Însă o serie de deputați, care au și fost botezați «oaspeți» din motivul, că ei de foarte multe luni nu-și mai făcură apariția în Parlament, activînd în diferite structuri ale pretinsei republici din stînga Nistrului, au cerut să fie discutată adresarea lor, care ținea și ea de decrtarea stării excepționale. Ea conținea mai multe puncte, principalele fiind două: retragerea la bazele de cazare a gardiștilor și mercenarilor, pe de o parte, și a poliției Republicii Moldova, pe de altă parte, și încetarea focului, crearea unei comisii parlamentare, ce ar supraveghea încetarea focului și ar pacifica părțile. Totuși deputații au acceptat să asculte mai întîi informația dlui Mircea Snegur.
Președintele Republicii Moldova a dat citire unor telegrame sosite din localitățile din stînga Nistrului și din mai multe centre ale Rusiei, apoi a menționat caracterul dublos al adresării deputaților-oaspeți: «Noi toți acești ani atît doar am făcut, că înaintam propuneri de pacificare, ce erau respinse de fiecare dată cu o deosebită obrăznicie. Ca rezultat, ne-am ales cu trădare de neam din partea unor moldoveni din stînga Nistrului. În acest răstimp a fost creată «garda» smirnovistă din bandiți înarmați ,au fost chemați mercenari... Astfel eu resping propunerea deputaților de a retrage forțele înarmate. Acestea nu sînt forțe înarmate, ci unități ale poliției, care au menirea de a face ordine în localitățile republicii. Cealaltă parte tot nu poate fi socotită «forțe înarmate», căci este ilegală, este o adunătură de bandiți». Apropo, Președintele a prezentat un document, care confirmă legalizarea în viitor a statutului oficial al formațiunilor de cazaci din Rusia, lucru ce denotă faptul că Guvernul Federației Ruse a știut de acțiunile cazacilor și anume din acest motiv toate demersurile autorităților Republicii Moldova către acest guvern au rămas fără nici un răspuns.
În continuare dl Mircea Snegur a menționat că «în această zonă a Republicii are loc terorizarea populației. E foarte regretabil că avem foarte mulți refugiați în dreapta Nistrului și în regiunea Odesa... Nu se efectuează în stînga Nistrului lucrările de cîmp, se nimicesc fermele de vite. Președintele gospodăriei din Molovata ne-a relatat că este complet izolat de ferme, iar mercenarii i-au declarat că sătenii vor avea acces la locurile de lucru atunci, cînd va fi reinstaurată puterea sovietică în zonă. Se distrug comunicațiile, se distrug locuințele... Toate acestea se fac cu ajutorul cazacilor-mercenari, al altor venetici, în susținerea forțelor proimperiale».
Președintele Republicii a informat că liderii separatiștilor cer nici mai mult nici mai puțin: republică nistreană aparte și federalizarea Moldovei, respingînd chiar și ideea zonei economice libere. «Au început unele acțiuni banditești și în dreapta Nistrului, mai ales în direcția Căușenilor, și aceasta din nou s-a întîmplat datorită trădării celor din satul Gîsca în frunte cu directorul sovhozului-tehnicum Mitiș».
În continuare dl Mircea Snegur a menționat că actualmente în republică are loc un adevărat sabotaj economic. Depozitele întreprinderilor sînt pline cu producție, care nu se livrează din motivul că, chipurile, conducătorii nu pot percepe pîrghiile economiei de piață, iar comerțul e lipsit de interes să satureze piața de consum. O seamă de conducători așteaptă ca cineva să le aducă la picioare materii prime, în timp ce alții lucrează foarte productiv: unele întreprinderi își realizează sarcinile cu ceva mai mult de o treime, dar altele chiar reușesc să-și dubleze volumul producției. Și în condițiile stării de urgență și această situație trebuie soluționată.
În încheiere Președintele Republicii a menționat cu fermitate că «tratativele cu actualii lideri din stînga Nistrului sînt imposibile. Nu are nici un rost să pierdem timpul. Cu cine să stăm de vorbă? Cu acei care au dinamitat podurile? Aceștia-s niște oameni neteferi, niște sălbătăciuni, care nu au de gînd să mai trăiască aici. Ei au minat o serie de întreprinderi industriale și și-au pregătit demu[lt] valizele pentru a pleca [i]ntenționînd să nu lase n[im]ic pe acest pămînt. Tratativele cu asemenea oameni sînt imposibile. Este o singură condiție de a încheia conflictul pe cale pașnică: apariția unei forțe progresiste în stînga Nistrului, care ar înlătura liderii separatiști și ar dezarma bandiții. Acest lucru îl pot face acei care au venit astăzi încoace cu adresarea de pacificare. Cu atît mai mult cu cît celor care vor depune de bună voie armele li se garantează amnistia. Și abia atunci pot fi inițiate convorbiri cu aceste forțe. Alternativă nu există: noi nu mai putem suporta batjocura».
A urmat o serie de luări de cuvînt, care însă nu a clarificat nimic, și președintele sesiunii, dl A. Moșanu, Președintele Parlamentului, a anunțat o pauză pentru activitatea cluburilor de deputați.
Personal am asistat la discuțiile din două cluburi; al democraților și «Viața satului». Grupul democraților a discutat scurt și concret, luînd decizia să susțină decretul Președintelui Republicii. Alta a fost situația din clubul «Viața satului». Am intrat în sala de ședințe a clubului împreună cu deputații care anterior formau clubul «Sovetscaia Moldova». Ei au căutat în fel și chip să-i convertească pe agrarieni să se pronunțe în favoarea adresării prezentate în Parlament de deputații-oaspeți.
Ce rezultat au urmărit deputați G. Pologov, L. Silcenco, V. Constantinov și alții? Scopul a fost clar: dacă deputații agrarieni ar fi mușcat nada din această perfidă undiță, s-ar fi produs dinamitarea Decretului Președintelui Republicii și întoarcerea pe alt făgaș a evenimentelor din ultimele zile; aceasta ar fi introdus suspiciuni în relațiile laborioase dintre Parlament și Președintele Republicii, ar fi certat aceste două structuri supreme ale statului, iar apoi în apele tulburi ale discordiei separatiștii lesne și-ar fi dus la bun sfîrșit intențiile, minimum, de federalizare a Republicii Moldova.
Dar tentativa a eșuat: deputații grupului «Viața satului» nu au transformat republica în obiect de comerț, lucru care le face cinste. Reveniți în ședință, liderii cluburilor au comunicat deciziile luate — nici un club nu a pus la îndoială necesitatea Decretului, pozițiile lor variind doar în aspect tactic. Apoi aproape 20 de deputați au tot cuvîntat de la tribuna centrală. Deputații aleși în circumscripțiile din stînga Nistrului au ținut să sperie asistența că în conflict se va vărsa foarte mult sînge, insistînd asupra retragerii necondiționate a forțelor. Altă parte a deputaților a accentuat că Decretul Președintelui Republicii Moldova vizează cele mai plauzibile căi de pacificare: dezarmarea formațiunilor banditești, trimiterea pe la casele lor a mercenarilor, restabilirea organelor puterii de stat constituționale distruse de separatiști și punerea în acțiune în completă măsură a Constituției Republicii Moldova în toate localitățile din stînga Nistrului. Toate acestea — în aspect de pacificare — trebuie să le facă înseși forțele cnstructive din această zonă. Și tocmai după aceasta, dacă nu va fi utilizată suma de instrumente pașnice, se poate vorbi și despre acțiuni violente. Apropo, în cuvîntul său de totalizare dl A. Moșanu a subliniat că la 19 martie Parlamentul și-a confirmat, pentru a cîta oară, atașamentul său pentru căile pașnice de soluționare a conflictului, însă ele au fost respinse vehement.
În final a fost pus la vot un proiect de hotărîre a Parlamentului în această chestiune, pregătit de deputatul V. Nedelciuc, care a exprimat susținerea Decretului Președintelui Republicii Moldova, precum și a schițat o serie de acțiuni pentru transpunerea lui în viață și cu eforturile parlamentarilor. Documentul a întrunit 212 voturi și a fost aprobat.
Miercuri, 1 aprilie, Parlamentul și-a continuat lucrările în plen, luînd în discuție acte legislative importante.
Sursă: Moldova Suverană, Nr. —, 2 aprilie 1992, pagina 1, coloanele —.
