Stimați președinți ai comitetelor executive, primari, membri ai Guvernului, dragi compatrioți! Întîlnirea de astăzi este semnificativă pentru noi toți, dar mai ales pentru o bună parte dintre cei prezenți în această sală: la 8 august a fost semnat Decretul prezidențial cu privire la confirmarea în funcții a majorității președinților comitetelor executive raionale și a primarilor orașelor. Cu acest prilej, în numele conducerii republicii, adresez Domniilor voastre sincere felicitări și spor la muncă.
De la bun început vreau să menționez că luarea mea de cuvînt este adresată și întregului popor. Sper că ea va înlocui în mare măsură și tradiționala mea ieșire lunară în fața telespectatorilor republicii.
Iată de ce permiteți-mi, în primul rînd, să mă refer la cîteva aspecte prioritare ale situației social-politice actuale din republică.
Astăzi nu voi vorbi în detalii despre cauzele care stau la baza situației critice din sfera economică și socială. Ele sînt cunoscute, au fost menționate în repetate rînduri cu diferite alte ocazii. De remarcat doar, că deși în ultimele două luni în unele sfere există simptome de stabilizare, declinul economic continuă să se adîncească.
O încordare (să-i zicem — «neplanificată») și mai mare a situației au cauzat-o calamitățile naturale de la începutul lunii trecute. În perioada dintre 2 și 5 iulie uraganul însoțit de ploi torențiale cu grindină a afectat 27 de raioane și 6 orașe, în total în zona inundată aflîndu-se circa 90 de localități. Pagubele materiale directe, după cum știți, se estimează la peste 700 milioane de ruble. Au fost distruse și avariate un mare număr de case de locuit, au fost scoase din funcțiune drumuri, poduri, sectoare de cale ferată, obiective energetice, de telecomunicații și ale serviciului comunal, s-au rupt diguri și iazuri de irigație.
Mari pagube a suferit agricultura: au fost inundate 26 mii hectare de pămînt arabil, iar pe 73 mii hectare de culturi agricole roada a fost distrusă complet; au pierit multe animale și păsări. În condiții extrem de grele se recoltează pîinea. Se dă dovadă de înaltă conștiință civică, de adevărat eroism.
Bineînțeles, cea mai grea pierdere pentru noi o constituie viețile omenești: 18 decedați și un om dispărut fără urmă.
Din primele clipe lucrărilor de salvare, de lichidare a consecințelor calamității li s-au atribuit o importanță primordială, chiar politică. Aspectul politic constă și în faptul că această grea încercare s-a abătut asupra noastră în condiții deosebite, cînd facem primii pași pe calea suveranității și independenței statale, cînd ne-am declarat deschis și univoc poziția fără de relațiile noastre cu Centrul, fără de Tratatul asupra Uniunii. Calamitatea a servit drept examen nu numai al bărbăției, ci și al confirmării pozițiilor noii conduceri a republicii în fața întregului popor.
Lucrările înfăptuite pînă în prezent — practic într-o singură lună — ne dovedesc că cea mai importantă etapă a acestui examen în linii mari a fost depășită. Comisia extraordinară, în frunte cu dnul Andrei Sangheli, prim-viceprim-ministru al Guvernului Republicii Moldova, executivul republican în ansamblu, organele locale din zonele sinistrate au știut să mobilizeze operativ și la un bun nivel organizatoric toate forțele disponibile, pentru a ține piept stihiei.
După cum știți, în problema dată Guvernul a adoptat două hotărîri speciale: «Cu privire la măsurile extraordinare de ajutorare a cetățenilor Republicii Moldova care au avut de suferit de pe urma calamității naturale, provocate de ploile torențiale și de furtuni» — aceasta chiar în primele zile, iar puțin mai tîrziu, după studierea amănunțită a zeci și sute de situații concrete, a urmat cea de a doua hotărîre — «Cu privire la lichidarea consecințelor calamităților naturale provocate de ploile torențiale și furtunile abătute asupra Republicii Moldova».
Esența ambelor hotărîri constă în acordarea de ajutor maximal sinistraților, astfel ca ei să poată reveni la viața normală în cel mai scurt timp. Principalul accent se pune pe restabilirea fondului locativ distrus, urmărindu-se scopul ca familiile rămase fără adăpost să poată ierna în case noi. Nădăjduim că de acum la începutul lunii septembrie zeci de familii ale sinistraților vor putea părăsi localurile căminelor, caselor de cultură, taberelor de vară, bazelor turistice, unde au fost cazate temporar, și vor intra în casele înălțate de cele mai diverse organizații, brigăzi și echipe de constructori venite în ajutorul lor practic de pretutindeni din republică.
Știu că în această privință există și deficiențe, lipsă de responsabilitate și organizare, uneori chiar de simplă omenie — le-am remarcat personal, vizitînd un șir de localități sinistrate și șantiere de construcție. Dar e necesar să menționez și altceva: stihia nu i-a dezbinat, ci i-a unit pe oameni.
Sentimentul carității a cuprins întreaga republică. Afară de ajutoarele materiale primite de la stat, pe conturile deschise în raioanele și localitățile sinistrate au transferat și continuă să transfere însemnate sume de bani colectivele de muncă de la întreprinderi, organizații și cooperative, mii și mii de persoane particulare. E semnificativ faptul că în lista acestora găsim adrese din toate colțurile republicii, cît și din România. În activitatea de adunare a ajutoarelor pentru cei care au avut de suferit de pe urma calamității s-au inclus diverse organizații social-politice și obștești, care au făcut un lucru de mare folos (Liga democrat-creștină a femeilor, Frontul popular din Moldova, Consiliul Republican al Femeilor etc.).
În numele conducerii republicii le aducem mulțumiri tuturor celor care n-au rămas indiferenți la durerea sinistraților și din puținul pe care-l au s-au împărțit cu ei.
Prin unire se poate obține mult. Stihia ne-a făcut să ne pătrundem și mai mult de acest adevăr, fapt ce va servi, cred eu, la consolidarea bazei înaintării noastre pe calea aleasă.
Dumneavoastră știți bine, ca în plan economic, la fel ca și în celelalte republici, situația e foarte critică. Noi sîntem în drum spre economia de piață, spre liberalizarea relațiilor economice, spre privatizare, spre o administrație civilizată. Au fost adoptate un șir de legi bune, dar deocamdată ele nu funcționează așa cum ar trebui. Constituția pe care ar trebui să ne bizuim, abia se elaborează. Deci viața anticipează formarea cadrului juridic, fapt ce ne creează destule probleme în alianță cu starea generală proastă a economiei.
La momentul actual un punct extrem de vulnerabil al tabloului general privind evoluția economiei naționale a republicii îl constituie aprovizionarea populației cu mărfuri de larg consum, adică situația de pe piața de consum. Constatăm cu regret că măsurile întreprinse de Guvern pînă în prezent nu s-au soldat deocamdată cu rezultate pozitive.
Cauzele principale constau, pe de o parte, în reducerea volumului global al producției mărfurilor de larg consum și de produse agricole, iar pe de altă parte, în exportarea excesivă a mărfurilor și produselor peste hotarele republicii.
În semestrul I al anului curent s-au produs mărfuri de larg consum în valoare de 7,2 mlrd. ruble, sau cu 9,7 procente mai puțin decît în aceeași perioadă a anului trecut.
Continuă să fie nesatisfăcătoare și asigurarea rețelei comerciale cu produse alimentare. Livrările în prima jumătate a anului curent în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut constituie numai 45 procente la crupe, 67 procente la legume, 69 procente la carne, 82 procente la lapte etc.
O situație extrem de gravă s-a creat în privința asigurării populației cu unele materiale de construcție, livrările lor fiind doar de 7—10 la sută față de nivelul anului trecut.
Ce măsuri se iau pentru ameliorarea situației?
Guvernul Republicii Moldova a adoptat la ședința sa din 24 iulie 1991 hotărîrea «Cu privire la măsurile suplimentare de îmbunătățire a aprovizionării populației din Republica Moldova cu mărfuri de larg consum», hotărîre prin care a fost creată comisia guvernamentală extraordinară pentru problemele reglementării pieței de consum în frunte cu dnul V. Muravschi, Prim-ministrul Guvernului Republicii Moldova.
Ministerele, departamentele de stat și comitetele executive sînt obligate să asigure sporirea volumului producției și livrării mărfurilor de larg consum pentru a lichida restanțele înregistrate.
Totodată, a fost luată decizia de a scuti de taxe vamale o serie de mărfuri importate de întreprinderi și cetățeni și de a stabili paralel taxe vamale majorate pentru surplusul de mărfuri exportate de cetățeni.
Lista mărfurilor a fost publicată în presa republicană.
Esențialul constă în rezolvarea problemei aprovizionării întreprinderilor cu materii prime și în sporirea responsabilității conducătorilor de unități de producție.
Un loc aparte în stabilizarea pieței de consum revine complexului agroindustrial.
Acum e în toi una dintre cele mai de răspundere etape — pretutindeni se desfășoară recoltarea legumelor, fructelor, colectarea nutrețurilor, e pe sfîrșite recoltarea grînelor.
Sper, că și comitetele executive raionale analizează sistematic situația la zi, iau măsurile cuvenite pentru a strînge la timp și fără pierderi roada crescută în condițiile atît de dificile ale acestui an.
O anumită ameliorare a situației s-a produs în sectorul zootehnic. Astfel, în comparație cu I trimestru al anului curent, în trimestrul al II-lea producția de carne a sporit cu 4,2 procente, de lapte — cu 11 procente, de ouă — cu 10 procente. Aceasta însă n-a contribuit la redresarea stării de lucruri de pe piața de consum, deoarece nivelul producției animaliere este mai scăzut față de perioada corespunzătoare a anului trecut.
Cred că Dumneavoastră ați luat deja cunoștință de hotărîrea Guvernului Republicii Moldova din 25 iulie anul curent «Cu privire la măsurile de asigurare a achizițiilor de stat din recolta de cereale a anului curent și protecția pieței republicane de produse agricole în anul 1991». Ea prevede stimularea gospodăriilor din republică în ce privește achizițiile de stat. Sînt sporite prețurile contractuale maxime de achiziție la cerealele din recolta anului 1991, aprobîndu-se normative maxime de vînzare a lor către stat, în baza cărora gospodăriilor li se oferă posibilitatea de a intra în posesia utilajelor și a mărfurilor de larg consum. În anul 1991 este încurajată colectarea de la gospodării contra valutei liber convertibile a grîului, porumbului, mazării etc.
Guvernul a interzis, pînă nu va fi executată comanda de stat, exportarea produselor agricole și operațiile de bursă, legate de această producție, excepție făcîndu-se doar pentru beneficiarii unionali și pentru contractele interrepublicane. În cazul încălcării prevederilor prezentei hotărîri vinovații vor fi sancționați economic și financiar.
Am fost nevoiți să procedăm la asemenea măsuri, deoarece în republică continuă practica exportării excesive pe cele mai diverse căi a produselor alimentare și mărfurilor de larg consum.
Cea mai concludentă dovadă în acest sens sînt rezultatele activității punctelor de control instituite la ieșirile din Moldova de către poliția republicană. Astfel, numai în prima săptămînă — de la 27 iulie pînă la 3 august — a fost curmată intenția de a scoate nelegitim din republică: 22 tone de carne, 396 tone de fructe și legume, 26.000 borcane de conserve din carne și legume, 150 kilograme de miere de albini, 55.000 sticle de vin și șampanie, 12.000 sticle de coniac și alte băuturi tari, confecții în valoare de 478 mii ruble, 1.200 de covoare, aparate electrice de uz casnic în valoare de 4 mii ruble, veselă de ceramică în valoare de 6 mii ruble, 7 tone de metal profilat, 25 mii bucăți de tapete-foto și alte mărfuri, produse alimentare, materiale. Valoarea totală a lor se cifrează la circa 10 milioane de ruble. Vă dați bine seama, că nici aceste date nu reflectă situația reală.
Deși se fac auzite și anumite proteste posturile de control instituite de către Ministerul Afacerilor Interne al republicii sînt destul de necesare la momentul actual. În caz contrar acest jaf ziua în amiaza mare va continua la nesfîrșit. Este de datoria executivelor să nu contempleze pasiv, ci să se includă și ele cît mai activ în această muncă, conlucrînd fructuos cu poliția, luînd asupra lor repartizarea în rețeaua comercială, distribuirea judicioasă a acestor bunuri.
Este necesar de urgență de a institui un control și mai strict, iar persoanele care se vor face vinovate — să fie trase la răspundere.
Țin să accentuez că răspunderea personală pentru executarea hotărîrilor Guvernului Republicii Moldova o poartă atît conducătorii ministerelor, departamentelor de stat, cît și președinții comitetelor executive raionale, primarii orașelor.
Protecția pieței de consum, independența economică în general ar putea să asigure convertibilitatea unității noastre bănești. Marfa produsă în prezent de întreprinderile din republică ar putea să satisfacă necesitățile populației. Dar întrucît cooperativele sînt libere să-și desfacă marfa în întreaga țară, ele ne lipsesc în mare parte de materiile prime care sînt destinate industriei locale, se îmbogățesc, exploatînd forța de muncă locală.
Și mai mult dăunează cooperativele de mediere, care cumpără producția agricolă, o realizează și se îmbogățesc pe spatele țăranului. Din păcate, unii conducători de gospodării pactizează cu astfel de cooperatori, uitînd de comanda de stat. Ce-i drept, nici ministerele nu întotdeauna se îngrijesc să le pună la dispoziție toate cele necesare în schimbul producției livrate și această stare de lucruri urmează să fie curmată. Credem că noua structură creată — controlul de stat — va pune capăt cazurilor de înavuțire ilegală.
Bineînțeles, protecția pieței noastre de consum poate fi asigurată în mare parte prin crearea unei unități bănești proprii. Numai astfel am putea să evaluăm producția la prețul ei real și să asigurăm magazinele noastre cu ea. Avem certitudinea că instituirea unității bănești pentru uzul intern ne-ar permite să lichidăm și mafia din comerț.
A ține sub control emiterea banilor astăzi înseamnă, de fapt, a face un pas cardinal spre independență. Reintroducerea cupoanelor în Ucraina trebuie să ne pună pe gînduri, deoarece magazinele noastre vor fi asediate din nou de cumpărătorii din republica vecină. În această situație posibil că vom fi nevoiți să revenim și noi la unele metode netradiționale de protecție a pieței de consum.
Libertatea economică pentru unii gospodari înseamnă, din nefericire, dreptul de a dispune în mod arbitrar de ceea ce produc oamenii. Nu trebuie să se uite nici pentru un moment că obligațiile contractuale urmează să fie respectate, în caz contrar riscăm se nu ieșim din impas. Și în această ordine de idei urmează să ne determinăm clar și explicit, adică să-l întrebăm pe țăran care politică financiară și ce prețuri l-ar aranja mai mult, cum am putea stimula munca lui prin intermediul schimbului echitabil de mărfuri.
Bineînțeles, treptat vom renunța la comenzile de sus. În cele din urmă, țăranul trebuie să guste din libertate. Sîntem, pur și simplu, obligați să promovăm consecvent reforma agrară. Este clar că anume noul Cod funciar va constitui principala pîrghie de realizare a reformei. În Legea «Cu privire la proprietate» Parlamentul a determinat că toate cele trei tipuri de proprietate: privată, colectivă și de stat au aceeași valoare. Acum este important ca țăranul însuși să decidă asupra formei de privatizare a pămîntului (societate pe acțiuni, gospodărie țărănească, colectivă etc.). Este de datoria Dumneavoastră să faceți totul ca țăranul să înțeleagă acest drept al său, să-l cunoască și să-l folosească. Așa va fi cel mai echitabil.
Acum să trecem la un alt grup de probleme din viața noastră social-politică, pe cît de actual, pe atît de dificil.
Analizînd presa periodică din ultima vreme, mulțimea de scrisori sosite pe adresa Cancelariei de Stat și a mea personală, discursurile unor lideri ai formațiunilor social-politice la mitinguri, la radio și televiziune se constată o anumtiă derută, neîncredere, dezinformare, se fac auzite învinuiri atît din stînga, cît și din dreapta privind linia politică promovată de conducerea republicii. Este vorba, în primul rînd, despre atitudinea față de Tratatul de Uniune, despre alte aspecte ale activității noastre legate într-un fel sau altul de calea pe care merge și urmează să meargă Republica Moldova. Presa comunistă continuă să ne «bombardeze» cu apeluri, scrisori și proteste colective, care vizează chiar și legi adoptate de acum în Parlament. Principala preocupare a autorilor unor atare demersuri și a majorității articolelor din această presă este, totuși, ajiotajul în jurul Tratatului de Uniune. În acest scop se folosesc și rezultatele unor cercetări sociologice dubioase, menite să inducă în eroare opinia publică. Aici mai adăugăm presiunile din Centru, care ba contenesc, ba coincid oră-n oră cu cele ale atacanților locali, pișcăturile batjocuritoare din presa apologeților separatismului îmbibate cu ideile fixe ale coloneilor din grupul «Soiuz», iar de mai dăunăzi — și cu cele ale noului izbăvitor și tătuc al popoarelor — Jirinovski.
Totodată, unele formațiuni social-politice, care pînă nu demult pledau ferm pentru independența statală a Republicii Moldova și prin aceasta beneficiau de sprijinul larg al populației, în ultimul timp vehiculează tot mai insistent teza, potrivit căreia linia spre independență e o utopie, unica noastră salvare fiind unirea cu România.
Acum cîtva timp eram învinuit în ziarul «Țara», că am preluat ideea existenței a două state suverane române lansată la Congresul al II-lea al F.P.M. și că mă folosesc într-un mod abuziv de ea. Dar nu trec decît cîteva zile și iată că la mitingul din 2 august mi se aduce o învinuire nouă, diametral opusă, care în esență se reduce la următoarele: independența Republicii Moldova este nereală și promovarea de către Snegur a ideii existenței a două state suverane ce vorbesc aceeași limbă este o greșeală, ba chiar o provocare inspirată de Moscova, K.G.B., la Malta și mai știu eu unde. De aici, cică, reiese că idea republicii prezidențiale are aceeași nași. Hai, domnilor, să fim, totuși, oameni serioși! În Parlament insistăm cu atîta ardoare să introducem pe ordinea de zi chestiunea adoptării Declarației privind independența Republicii Moldova, iar în stradă respingem însăși ideea sfîntă a independenței și proclamăm cu totul altceva. Dei — numai pe a lui Snegur să nu fie, iar poporul să-și mai frămînte din nou mințile încotro s-o apuce acum, după ce a mers un an cu atîta trudă pe un drum de loc ușor, dar a pășit cu candela speranței aprinsă în inimă. Zău, uneori îmi vine să cred că anume acei de împing mereu poporul dintr-o extremă în alta — doar să nu uite lumea de ei! — fac jocul Centrului, Moscovei și cine mai știe al cui...
Periculoasă și alarmantă coincidența țintei atacurilor din Centru cu cele de dreapta și din stînga de aici de la noi! E o situație cunoscută în istorie, care, cred eu, trebuie să ne deschidă și mai bine ochii, să ne adune și mai strîns în jurul ideilor realiste — singurele care ne vor salva de starea în care am fost și din care ieșim atît de anevoios și atît de tragic.
Sincer să Vă spun, în calitatea mea de Președinte al Republicii Moldova, mă aflu într-o situație destul de deficilă. Pe de o parte sînt obligat să îndeplinesc voința Parlamentului (și o fac din fermă convingere), care prin Declarația despre suveranitate a trasat linia strategică spre independența statală a Republicii Moldova, iar, pe altă parte, mă pune în gardă faptul că unii lideri ai formațiunilor politice se dezic de această idee, ce a cuprins masele largi ale populației și nu a permis desfășurarea referendumului unional.
De fapt, astăzi ne aflăm la o mare răscruce istorică. Răspunderea noastră pentru pasul pe care-l vom face e deosebit de mare. În aceste condiții ambițiile, suspiciunile și zvonurile răuvoitorilor ne complică cu mult calea spre independență.
Un an de suveranitate, în pofida încercărilor prin care am trecut, a fost posibil datorită faptului că pe prim plan au fost puse interesele majore ale poporului, și nu ambițiile grupurilor politice sau cele personale.
Este absolut firească dorința de a fonda partide și mișcări, de a susține ori de a respinge programele lor politice. În prezent societatea noastră reprezintă un conglomerat de viziuni, poziții, orientări contradictorii, care își găsesc materializare prin intermediul diverselor forme de influență. Fiecare mișcare național-politică, profesională și culturală își are baza sa socială, ideologii săi, este propagată sau criticată în mass-media. Uneori ai impresia că populația republicii a fost împărțită între lideri, fiind chemată de fiecare dintre ei să promoveze doar un singur punct de vedere și să respingă opiniile și raționamentele neconvenabile. Moldova seamănă cu un arhipelag politic, care își schimbă mereu configurația, caracterul și temperatura.
Pericolul pentru suveranitatea și independența statului constă însă nu în numărul impunător de mișcări, fronturi, foruri, asociații, alianțe, «ostăcauri», ligi, organizații și partide. Trezește o îngrijorare serioasă atitudinea deseori belicoasă dintre unii din liderii lor. Uneori opiniile sînt exprimate și impuse cu atîta ostilitate și egoism, încît îți vine greu să crezi că acești lideri sînt preocupați de nevoile și grijile poporului, în al cărui nume se vorbește la tot pasul.
Acum coeziunea e în mare pericol și anume pe aceasta mizează forțele proimperiale și separatiste, iar în ultimă instanță are de pierdut mișcarea de eliberare. Trebuie să fii orb ca să nu observi toate acestea.
Am argumentat în repetate rînduri, și în special în cuvîntarea mea rostită la Televiziunea Națională în ziua din 5 martie a. c. motivul neparticipării Republicii Moldova la elaborarea și semnarea Tratatului de Uniune. Revin asupra acestui moment, deoarece în ultimul timp se fac auzite tot mai des afirmații, potrivit cărora Snegur, Muravschi și alți conducători ar intenționa să semneze Tratatul de Uniune. E o provocare și o rușine pentru autorii ei. În calitate de Președinte al Republicii Moldova Vă declar că și pe viitor voi depune toate eforturile pentru obținerea independenței.
În acest scop Vă îndemn pe toți să ne apucăm de lucru, să renunțăm la pretențiile de grup și personale.
Interesele supreme ale Moldovei nu ne permit să absolutizăm dezideratele pur naționale, pur profesionale sau pur partinice. Acum e nevoie de o platformă centristă, care să înglobeze plenar voința și aspirațiile muncitorilor, țăranilor și intelectualității, să orienteze energia forțelor democratice spre acțiuni comune.
Țin să menționez încă o dată că problemele cu care ne confruntăm și din cauza cărora pătimim astăzi și-ar găsi o rezolvare mai urgentă și mai deplină, dacă am fi uniți, dacă vrajba și dezbinarea n-ar fi pătruns și în rîndurile forțelor democratice din Moldova. Situația e de așa natură, încît sînt nevoit să fac din nou apel la înțelegere și unire. Să îndemn exponenții mișcărilor de masă la consens. La dialog și compromis. Numai așa vom putea ține piept presiunilor din partea Centrului și a forțelor distructive locale, numai așa vom putea înfăptui năzuințele noastre spre suveranitate și independență, de care conducecerea actuală a Republicii Moldova nu se va dezice niciodată, și îndemn poporul să ne susțină și de acum înainte.
Un rol important în rezolvarea problemelor, despre care am vorbit mai sus, în stabilizarea situației social-politice revine organelor executive create pe principii noi.
Intrarea în vigoare a Legii «Cu privire la bazele autoadministrării locale» este primul pas spre formarea unor structuri democratice de gestionare administrativă care vor servi drept instrument de lucru pentru constituirea statală a republicii, în promovarea unor acțiuni concrete de liberalizare a activității economice, sociale, culturale și spirituale.
Realizarea acestei legi va cuprinde o perioadă de tranziție absolut necesară, alcătuită convențional din două etape. Prima etapă, în care deja am intrat, se caracterizează prin extinderea competenței unităților teritorial-administrative cu păstrarea actualelor diviziuni teritoriale și statute ale localităților. Dat fiind faptul că bugetul unităților teritorial administrative pe anul curent a fost stabilit, formarea bugetelor locale în baza principiilor noi va fi posibilă abia după adoptarea Legii cu privire la autoadministrare în comună (oraș), a Legii cu privire la autoadministrare în județe (municipii) și a Legii cu privire la organizarea administrativă a teritoriului Republicii Moldova.
Putem noi oare aștepta pînă la adoptarea întregului pachet de legi, după cum susțin unii?
Acțiunile necoordonate ale organelor locale ale puterii și autorităților centrale, necesitatea de a consolida puterea executivă locală, pentru a depăși dezastrul economic, social și politic, stringența lărgirii atribuțiilor structurilor executive, ne obligă să procedăm de urgență la aplicarea principiilor generale ale Legii «Cu privire la bazele autoadministrării locale» în cadrul structurilor existente.
Noi înțelegem perfect că organele locale funcționează în condiții foarte grele, că anume ele stau zilnic față în față cu nevoile cetățenilor. Iată de ce nu mai poate fi tolerată pasivitatea, cu atît mai mult activitatea unor organe locale ce contravine intereselor generale ale republicii. Este adevărat, în cadrul vechilor structuri executivele ca organe de stat nu mai corespund noilor cerințe privind influențarea lor cît de cît substanțială asupra proceselor social-economice locale. Ele nu mai pot activa eficient conform legilor vechi, nu-și pot exercita atribuțiile cu care au fost investite în baza legilor deja adoptate (dreptul la proprietate, formarea întreprinderilor municipale, activitatea de antreprenor și altele) întrucît ele însele nu au un alt statut juridic de administrație locală.
Aceasta fiind starea de lucruri, e lesne de înțeles cît de importantă este reforma autoadministrării locale și în special consolidarea puterii executive pe teren, în cadrul teritoriului concret.
Iată de ce, în conformitate cu Hotărîrea Parlamentului din 10 iulie, pentru aplicarea Legii «Cu privire la bazele autoadministrării locale» în cadrul primei etape de tranziție în republică se instituie subordonarea unică a organelor autoadministrării locale în structura puterii executive. În fruntea lor se va afla o singură persoană oficială, responsabilă de administrarea de stat în teritoriul de subordine — președintele comitetului executiv al raionului și, respectiv, primarii orașelor și satelor, investiți cu noi împuterniciri.
Parțial se va introduce noua terminologie juridică privind statutul organelor locale. Consiliile (fostele Soviete de deputați ai poporului) devin organe executive prin menirea lor. Comitetele executive se păstrează la nivel de raioane și orașe de categorie republicană. În celelalte localități, sate și orașe comitetele executive se dizolvă, iar consiliile activează în continuare conform noii Legi.
Hotărîrea Parlamentului din 10 iulie curent, Regulamentul provizoriu privind funcționarea organelor autoadministrării locale ale Republicii Moldova în perioada de tranziție (pînă la definitivarea noii împărțiri teritorial-administrative) și Legea «Cu privire la bazele autoadministrării locale» au fost publicate și expediate comitetelor executive raionale și orășenești. Ele urmează să fie executate și de către toți primarii.
Aceste acte permit deja o anumită libertate în activitatea organelor locale. În regulament sînt stabilite, în conformitate cu legea în vigoare, atribuțiile, îndatoririle și drepturile fiecărui organ local, ale fiecărei persoane responsabile.
În aceste condiții munca noastră reclamă multă inițiativă, energie, responsabilitate. La concret este vorba de acțiuni absolut noi: crearea întreprinderilor mici, grija pentru prevenirea șomajului, susținerea efectivă a fermierilor, arendașilor, gospodăriilor țărănești, inventarierea pămînturilor, stimularea întreprinderilor necesare gospodăriei locale, soluționarea problemelor ecologice, cooperarea resurselor pentru realizarea obiectivelor social-economice de interes local, gestiunea resurselor locale, activitatea economică externă, protecția intereselor consumatorilor, susținerea capacității de cumpărare a populației, garantarea drepturilor cetățenilor în cel mai larg sens al cuvîntului etc.
Etapa a doua va fi, probabil, mai scurtă. Depinde de decizia Parlamentului asupra definitivării reformei întregului sistem de organizare administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Cu alte cuvinte, aceasta înseamnă formarea județelor. Ar fi naiv să credem că fiecare raion va fi transformat în județ. E clar că 40 de județe nu pot fi. Nici o țară, chiar de 10—30 de ori mai mare, nu-și poate permite un asemenea lux. Județul este o diviziune administrativă geografic optimală, suficient de mare ca să fie dotat în modul corespunzător din punct de vedere economic și tehnic, să dispună de resursele naturale și umane necesare pentru asigurarea activității economice în funcție de specificul regional. Împărțirea teritoriului în județe este o chestiune care necesită o fundamentare temeinică sub toate aspectele. La 1[…] noiembrie Guvernul va prezenta problema spre examinare Parlamentului.
Deci, județele devin o rea[li]tate. Legea despre funcțio[na]rea organelor județene o vo[m] elabora împreună cu Dumne[a]voastră. Evident, viitorul [ju]deț va avea nevoie de funcți[o]nari competenți cu atribu[ții] funcționale și profesionale no[i]. Instituirea județelor va ce[re] și ea o perioadă de tranzi[ție]. Ele, la rîndul lor, vor av[ea] dreptul de a forma diverse ci[r]cumscripții teritoriale. De[ci] nu există pericolul de a ră[mî]ne fără lucru în aparatul d[e] stat. Reducerea personalului n[u] este un scop în sine. Dimp[o]trivă, o administrație comp[e]tentă și eficientă este de n[e]conceput fără asemenea spec[i]aliști.
Toate comitetele executi[ve] vor trebui să se încadreze [în] activitatea de realizare a [at]ribuțiilor ce le revin acu[m], acordînd, totodată, o aten[ție] deosebită primăriilor, comu[ne]lor și orașelor din subordine.
Noi tindem spre democra[ție], spre un stat bazat pe drept […] nu ne sperie faptul că în efo[r]turile noastre ne ciocnim […] cu împotrivirea forțelor co[n]servatoare, uneori chiar re[ac]ționare. Adevărul e că în v[re]murile zbuciumate pe care [le] trăim nu putem înainta sp[re] izbîndă decît prin perpetu[…] profundă înnoire, prin re[des]coperirea, regenerarea ace[lor] mecanisme firești și viab[ile] care astăzi asigură prosper[itatea] multor state civilizate.
Stimați președinți de e[xe]cutive și primari, Vă adre[sez] din nou cordiale felicitări […] ocazia confirmării Dumnea[voa]stră în funcții. Vă doresc [să]nătate și succes în exercita[rea] atribuțiilor ce Vă revin și sp[er] că împreună vom îndreptăți [în]crederea acordată.
Sursă: Moldova Suverană, Nr. 165–166 (17774–17775), 10 august 1991, pagina 1, coloanele —.
