În seara zilei de alaltăieri la Palatul Național din capitala republicii s-au întrunit vreo două mii de oameni — originari din Transnistria, dar care muncesc și trăiesc azi la Chișinău și în alte orașe și raioane din dreapta Nistrului. Mulți din ei au la baștină părinți, frați, surori. În cimitirele de acolo zac osemintele buneilor și străbuneilor lor. Într-acolo îi îndemna mereu inima și dorul de pragul casei părintești.
În sală vedeam fețe bine cunoscute de savanți, scriitori, ziariști, medici, pedagogi, activiști cu funcții de stat, muncitori cu renume... Pe mulți îi cunosc de oameni isteți și voioși. Dar de astă dată aveau fețele sumbre, îngrijorate. S-au întrunit aici din îndemnul comitetului «Integritate» și societății «Transnistria» la o discuție cu primii conducători ai republicii. S-au întrunit, pentru că baștina li s-a pomenit într-o mare primejdie: forțele ostile suveranității statului moldav și-au pus pe gînd să ne spintece plaiul, să creeze prin înșelăciune și corupție o formațiune statală anticonstituțională, să ne dezbine neamul, să diriguiască orașele și satele noastre după placul proaspeților venetici, în interese străine poporului băștinaș.
— Istoria, urmașii noștri nu ne vor ierta dacă vom permite asemenea fărădelege, — a menționat, deschizînd adunarea, profesorul Petru Soltan. Și acesta a fost, putem spune, laitmotivul întregii discuții, orientate la salvarea Transnistriei — trup din trupul Moldovei suverane.
S-a vorbit în detalii despre cauzele situației create, despre căile ieșirii din impas. Cîndva populația de aici a avut de suferit deosebit de mult de pe urma represiilor staliniste, ceea ce i-a altoit supușenie față de «nacialnici», apoi de pe urma experiențelor economice nesăbuite, a industrializării hipertrofiate. Pe parcursul anilor s-au acumulat numeroase probleme de ordin social, demografic, ecologic, cultural. A fost promovată o politică de asimilare forțată, oamenii erau puși în condiții să-și uite limba, datinele și obiceiurile; școlile și instituțiile de cultură au ajuns într-o situație deplorabilă. Și să nu ne fie de mirare că separatiștii și-au găsit aici teren prielnic pentru a manipula opinia publică, recurgînd la fel de fel de zvonuri și minciuni. Se vehiculează insistent născocirea, precum că Moldova vrea să se unească cu România. E o obrăznicie deșănțată, stoarsă din izvoare neserioase. Ea a fost în repetate rînduri dezaprobată de conducătorii R.S.S. Moldova și de cei ai României. Cu toate acestea separatiștii, organele lor de presă continuă să se folosească de aceasta și de alte invenții, pentru ca lumea, lipsită de informația adevărată, să le dea crezare.
De la tribuna adunării au rostit cuvinte de adîncă îngrijorare, au făcut propuneri raționale pentru soluționarea problemei transnistrene Vladimir Beșleagă, scriitor, Petru Tolocenco, prorector al Institutului pedagogic din Tiraspol, Nicolae Ploteanu, student, Raisa Jitaru, colaboratoare la Academia de Științe a Moldovei, Alexandru Zavtur, profesor universitar, Petru Țurcanu, secretar științific la Institutul de planificare, și alți originari din zona transnistreană a Moldovei.
În fața asistenței au ținut cuvîntări și au răspuns la numeroase întrebări Președintele republicii Mircea Snegur, Primul Ministru Mircea Druc, Președintele Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova Alexandru Moșanu.
Participanții la adunare au adresat un Apel către cetățenii din satele și orașele din stînga Nistrului, chemîndu-i să nu se lase induși în eroare de către cei care pun la cale «alegerile» din 25 noiembrie în organele de conducere ale așazisei republici nistrene.
Imediat după adunare au început completarea listelor doritorilor de a se deplasa pe o săptămînă-două la baștină (este consimțămîntul Guvernului republicii), pentru a sta de vorbă cu pămîntenii lor, a le lămuri adevărata stare de lucruri și a contribui astfel la salvarea integrității plaiului și neamului nostru.
Sursă: Moldova Suverană, Nr. 252, 26 octombrie 1990, pagina 1, coloanele —.
