La 9 septembrie, zi de duminică, în satul Pîrîta din raionul Dubăsari s-au adunat deputați de toate nivelurile din orașele, centrele raionale și satele din stînga Nistrului, care au luat în discuție situația social-politică din R.S.S. Moldova și au determinat sarcinile pentru asanarea ei.
...Cînd treceam podul peste Nistru, nu am avut senzația, că trec frontiera unui stat străin. Emoțiile nu mi s-au declanșat, probabil, din simplul motiv, că decizia liderilor separatiști de la Tiraspol de a deveni capi ai unui stat aparte e comică și, prin urmare, firea mea o concepe drept o farsă grosolană. Apropo, de grosolănie. La întrarea în Pîrîta stă instalat un grup sculptural frumos, care vine să simbolizeze truda țăranului; pe soclu e imprimată cu litere latine denumirea acestei localități. De la o poștă se vedea însă că niște răuvoitori au murdărit mai înainte inscripția, care, deși spălată cu grijă, mai purta urmele vandalismului.
Iar la Pîrîta viața decurgea ca și în oricare alt sat moldovenesc — lumea vorbea frumos materna, dîndu-și binețe și interesîndu-se întîi de toate de sănătate, căinîndu-se, că, uite, nu plouă și pace...
Cu mult înainte de ora fixată pentru începutul adunării deputaților piața din centrul satului era inundată de multă lume sosită din orașele, raioanele și localitățile din stînga Nistrului. Tema tuturor discuțiilor era una și aceeași: atitudinea față de activitatea separatiștilor tiraspoleni, fiind expusă numai indignarea față de nesăbuința lor.
Sala căminului cultural din localitate a întrunit circa 500 de deputați, inclusiv ai poporului ai Uniunii R.S.S. și R.S.S. Moldova, care și-au expus atitudinea (și, prin urmare, și atitudinea alegătorilor lor) față de actul anticonstituțional și antimoldovenesc de proclamare a două republici unionale minuscule pe teritoriul micii noastre republici — a acelei Găgăuze și a celei Transnistrene, condamnînd intențiile separatiștilor de a dezintegra teritorial Moldova.
M. Coșcodan, deputat al poporului al R.S.S. Moldova și deputat al Sovietului orășenesc Tiraspol, a dat citire permisiunii Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova pentru a se convoca adunarea în cauză.
Deputații au manifestat o acută îngrijorare pentru viitorul republicii, integritatea căreia este o chezășie a ireversibilității restructurării, a ieșirii din impasul politic și din criza economică. S-au făcut încercări reușite de a identifica totuși cauzele situației de criză, ce s-a constituit la începutul acestei luni în zona transnistreană.
— Ele vin de departe și ne vizează pe noi toți, — a menționat în cuvîntarea sa Nicolae Coica, deputat din raionul Dubăsari. — Totul s-a întîmplat din cauza, că instigatorii nu au fost puși la respect la timp. Acest lucru nu l-au făcut autoritățile republicane, iar noi, aici, la fața locului, nu am avut suficientă experiență politică pentru a pricepe care pot fi consecințele declanșării forțelor antirestructuriste, antimoldovenești. Adversarii noștri au avut destulă experiență, mai fiind și dirijați de o mînă sigură din afara republicii. La început am crezut, că le vor da ripostă forțele progresiste din republică, din Chișinău, intelectualitatea, dar ei s-au dovedit a fi ocupați cu problemele lor. Nouă aici, în raioane, cînd am încercat să ne încadrăm în lupta politică, organizațiile raionale de partid ne-au interzis orice acțiuni, amenințîndu-ne că vom fi excluși din rîndurile P.C.U.S. Concomitent, forțele distructive nu numai că nu au fost amenințate, ci chiar li s-au iertat acțiunile criminale, cum au fost grevele politice, formarea organelor instigatoare de tipul consiliilor colectivelor de muncă, agitația și propaganda antimoldovenească. Anume din această izolare a noastră și lipsa acțiunilor de rigoare din Centru și provine criza de astăzi din republică.
Deputații în luările lor de cuvînt au nominalizat și alte pricini, care au condus la aceea că o parte din populația moldovenească a localităților transnistrene nu acceptă o decizie sau alta a Parlamentului republicii; o oarecare grabă la introducerea limbii de stat și a grafiei latine în lucrările de secretariat ale Sovietelor de toate nivelurile; factorul utilizării prea intense a etnonimului «român», care nu-i acceptat de toți în localitățile acestei zone teritoriale a republicii: trecerea prea bruscă a periodicelor la grafia latină, pe care transnistrenii noștri o însușesc cu greu și, deci, rămîn în afara muncii largi explicative care se face cu ajutorul presei, inclusiv referitor la revenirea la Tricolor: operarea intensă a calificativului «Moldova dintre Prut și Nistru», care lezează într-o oarecare măsură demnitatea națională a moldovenilor de dincolo de Nistru, faptul fiind interpretat astfel, încît moldovenii Basarabiei, chipurile, nu s-ar interesa de destinul fraților lor din stînga Nistrului; vehicularea de către forțele distructive a ideii lansate necugetat de către cineva despre alipirea R.S.S. Moldova la România, idee, care, deși în repetate rînduri a fost contestată de Parlamentul și Guvernul R.S.S. Moldova, continuă să fie o sperietoare pentru mulți transnistreni și e pusă în uz în mod răuvoitor de agitatorii și propagandiștii liderilor de la Tiraspol...
Deci, au subliniat deputații, numai la prima vedere pare că motivele pentru scindarea în două tabere a populației din localitățile din stînga Nistrului, una dintre care îi susține pe separatiști, sînt aparente și neargumentate. Deputații au fixat univoc, că de starea de pasivitate a forțelor progresiste și a autorităților din republică, de care se dădea dovadă chiar pînă nu demult, s-au folosit liderii autonomizării tiraspolene, ce au indus lumea în eroare, reușind să atragă de partea lor o serie de deputați cu stări de spirit instabile și să proclame o republică lipsită de sens și logică. Iar acum, cînd cealaltă tabără a deputaților încearcă să explice alegătorilor starea reală a lucrurilor, această activitate li se interzice. Deputatul A. Ureche a adus la cunoștință asistenței, că vineri la Dubăsari a fost interzis un miting de protest contra separatiștilor, iar deputatul E. Grosu a semnalat o interdicție a unei acțiuni similare la Slobozia, fixată pentru 8 septembrie. Tot la 8 septembrie la Slobozia a avut loc o sesiune extraordinară a Sovietului raional, unde s-a luat decizia de a declara demisia forțată a întregii componențe a aparatului comitetului executiv raional, motiv fiind faptul că mulți funcționari din acest organ nu se supun dispozițiilor liderilor republicii Transnistrene, ba și că președintele acestui comitet executiv, F. Nirean, s-a încumetat să participe la lucrările sesiunii extraordinare a Sovietului Suprem al R.S.S Moldova.
Mai mulți deputați, printre care și M. Vasilenco din Copanca, raionul Dubăsari, și-au expus nedumerirea în legătură cu faptul că C.C. al P.C.M. nu ia nici un fel de măsuri pentru a curma activitatea liderilor dezintegrării teritoriale a republicii, majoritatea absolută a cărora sînt comuniști, ba chiar și membri ai C.C. Prin urmare, au conchis oratorii, această poziție de expectativă a conducerii P.C.M. este de fapt o încurajare a activității distructive a acestor lideri.
Au fost lansate, în cadrul cuvîntărilor, mai multe inițiative lăudabile, menite să asaneze situația ce s-a creat în zona din stînga Nistrului. Vom nominaliza aici doar cîteva din cele mai cu pondere: E. Grosu, deputat al Sovietului raional Slobozia: să se urgenteze adoptarea legilor despre cetățenie, referendum și migrație, aceste proiecte fiind puse în discuția deputaților Parlamentului și adoptate chiar la sesiunea de toamnă; V. Bradu, deputat al Sovietului sătesc Delacău, raionul Grigoriopol: sosiți acasă de la această adunare, deputații trebuie să muncească extrem de concret cu alegătorii pentru a le explica poziția Parlamentului, pentru a da o ripostă hotărîtă dezintegratorilor teritoriului republicii; și tot dumnealui: să se elaboreze, concomitent cu adoptarea legilor, mecanisme de punere a lor în acțiune, ca să nu se mai întîmple ca la Grigoriopol: Sovietul raional declară pentru 9 septembrie 1990 referendum, iar Sovietele sătești se văd nevoite să suspendeze acțiunea acestei hotărîri pe teritoriile lor; V. Beșleagă, deputat al poporului al R.S.S. Moldova: fiecare trebuie să lupte pentru demnitatea națională a poporului său în localitatea sa, în mijlocul alegătorilor săi, cum face gospodărie la dînsul în ogradă fiecare gospodar, căci numai atunci toată republica va merge într-un pas spre culmile renașterii naționale; V. Postovan, deputat al Sovietului orășenesc Tighina: pînă la sfîrșitul acestei luni să se convoace o Mare Adunare Națională a locuitorilor din orașele și raioanele din stînga Nistrului, unde să fie pusă în discuție obrăznicia creării republicilor Găgăuză și Transnistreană.
Adunarea deputaților de toate nivelurile din raioanele din stînga Nistrului a adoptat o Declarație, în care a condamnat cu fermitate încercările de a dezmembra teritoriul R.S.S. Moldova, de a forma republicile ilegale Găgăuză și Transnistreană. Adunarea a adoptat și o Adresare către M. S. Gorbaciov, Președintele Uniunii R.S.S., Mircea I. Snegur, Președintele R.S.S. Moldova, către Sovietul Suprem al R.S.S. Moldova și Sovietele Supreme ale tuturor republicilor unionale, precum și un Apel către toți locuitorii din R.S.S. Moldova, care se publică astăzi în presă.
La adunare a fost ales Comitetul deputaților poporului ai Sovietelor de toate nivelurile din aceste orașe și raioane «Integritatea», care a fost împuternicit să dirijeze în viitor activitatea social-economică și politică în zonă. Președinte al comitetului a fost ales Ion T. Mițcul, deputat al poporului al R.S.S. Moldova, președinte al Comitetului executiv al Sovietului raional Dubăsari de deputați ai poporului. Comitetul a rugat Prezidiul Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova să-l oficieze. S-a hotărît, de asemenea, să se ceară concursul Parlamentului și al Guvernului R.S.S. Moldova pentru instituirea unui organ de presă al Comitetului.
...În încheierea acestor notițe de impresii voi prezenta observația ironică a deputatului P. Tolocenco, prorector al Institutului pedagogic din Tiraspol, care a menționat, că așa-numitul congres al deputaților din stînga Nistrului, care a proclamat republica Transnistreană unională, a avut loc în incinta Teatrului de dramă și comedie din oraș. Însuși localul unde și-a desfășurat congresul activitatea sa de dezmembrare a teritoriului Moldovei, subliniază faptul că acesta a fost un spectacol cu nuanțe dramatice, dar și cu proeminente trăsături comice... E un trist adevăr. De azi înainte istoria noastră va fixa în analele sale, pe lîngă foleantele de suferințe, și pagini de comism politic.
Sursă: Moldova Suverană, Nr. 214, 12 septembrie 1990, pagina 2, coloanele —.
