Tensionarea relațiilor social-politice din republică a ajuns la apogeu. În ultimul timp forțele distructive destabilizează liniștea și activitatea creatoare a poporului nostru. La 19 august așa-numitul «congres al deputaților de toate nivelurile de naționalitate găgăuză» în pofida Constituției URSS și a RSS Moldova crează Republica Găgăuză în componența URSS. Peste două săptămîni pe urmele lor pornesc unii deputați ai regiunii Transnistrene și la 2 septembrie formează pe pămîntul moldovenesc încă o republică — RSSM Transnistria. Aceste evenimente au agitat poporul, i-au impus pe deputații poporului din RSS Moldova să se adune la o sesiune extraordinară, pentru a discuta situația social-politică și a lua măsuri pentru stabilizarea ei. Sovietul Suprem al republicii prin hotărîri speciale a declarat invalabile hotărîrile cu privire la proclamarea Republicilor Găgăuză și Sovietică Socialistă Moldovenească Transnistreană și cu privire la formarea organelor lor supreme. Spre regret, aceste documente, ba și cuvîntările deputaților poporului din RSS Moldova despre încetarea acțiunilor extremiste, despre consolidarea tuturor forțelor sănătoase pentru stabilizarea situației în republică au fost sesizate neidentic de către organizatorii congreselor numite mai sus și aceasta le-a convenit de minune acelora, care continuă politica împărțirii pămîntului moldovenesc. Republica se află sub pericol.
Grija pentru păstrarea integrității teritoriale a RSS Moldova și națiunii moldovenești a adunat duminica trecută în sala Casei de cultură a satului Pîrîta circa 500 de deputați ai Sovietelor de diferite niveluri din orașele Tiraspol, Bender, precum și din raionele Camenca, Rîbnița, Dubăsari, Grigoriopol și Slobozia.
Înainte de începutul adunării deputatul poporului al RSS Moldova, deputatul Sovietului orășenesc Tiraspol de deputați ai poporului M. F. Coșcodan a dat citirii Hotărîrea Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldova «Cu privire la crearea comitetului organizațional pentru înfăptuirea adunării deputaților de toate nivelurile din orașele și raionele Transnistriei». Apoi președintele adunării M. M. Driga, deputat al Sovietului raional Dubăsari, director al ȘM din Cocieri, a oferit cuvîntul deputatului Sovietului orășenesc Tiraspol Tudor Strișcă.
În particular, el a menționat, că hotărîrile cu privire la crearea pe teritoriul pămîntului nostru a două republici în componența URSS nu e altceva decît o încercare de a înjosi poporul moldovenesc. Însă forțele extremiste ale Bugeacului și Transnistriei trebuie să știe, că la poporul moldovenesc afară de hărnicie și ospitalitate în aceste condiții complicate și mai mult a crescut mîndria națională. Greșesc foarte mult liderii fostei mișcări «Gagauz-halcî» și «Interdvijenie Edinstvo», cînd vorbesc despre aceea, că drept cauză a încordării situației social-politice în republică servesc, în temei, legile despre limbi, adoptate de sesiunea a XIII-a a Sovietului Suprem al RSSM. Rădăcinile cauzelor sînt cu mult mai adînci și una din cele mai principale este politica de cadre pe parcursul deceniilor și înlăturarea limbii moldovenești din viața social-politică a Moldovei. În particular, aceasta se exprima în faptul, că la multe instituții de învățămînt superior din republică lipseau grupele cu instruire în limba moldovenească.
În anii 60—70 în republică au fost comise greșeli grosolane: fără a avea cadre în Moldova, conducerea ei construia mari întreprinderi industriale, iar brațe de muncă — de la dereticătoare pînă la director, încercau să le aducă în republică din alte părți. Oare astăzi pot fi învinuiți oamenii în aceea, că ei s-au dovedit în Moldova? Nu. Cauza următoare și aceasta e caracteristic nu numai pentru Moldova, ci și pentru Uniune în ansamblu, este formarea și educația generației noi, și cît nu e de trist pe timpul Puterii Sovietice, — generație cu conștiință istorică deformată. Probabil, cineva era foarte cointeresat în aceasta. Și astăzi, cînd se fac doar primele încercări de a înțelege istoria, din păcate, a început specula politică și, vom spune sincer, participă la acest proces o anumită parte din persoanele cointeresate.
Astăzi separatiștii exagerează intens teza despre o oarecare politică desfășurată a priorității națiunii băștinașe. Am dori să răspundem unora din ei, că nu politica priorității se desfășoară, ci are loc procesul renașterii națiunii și anumite greșeli în acest proces complicat pot avea loc, însă ele trebuie corectate nu de pe poziția forței, ci prin politica dialogului. O altă cale nu există. Noi toți astăzi ne-am dovedit a fi prizonieri ai procesului politizării maselor, deoarece acest proces a început pe o bază politică redusă a conștiinței sociale și, ca rezultat, — agonia politică și nihilismul juridic. Pe incompetența majorității populației, falsificarea grosolană a politicii conducerii de astăzi a republicii și pe unele greșeli comise ale mișcării social-politice au jucat unii lideri din Transnistria și din Sudul Moldovei.
Fără a pătrunde în amănunte, trebuie să spunem, că atribuirea limbii moldovenești a grafiei latine e legitimă măcar și deaceea, că aceasta a fost unica limbă din grupa romană, care se folosea de chirilică. Mai mult decît atît, oponenți ai grafiei latine au fost nu persoane de naționalitate moldovenească, ci acei, care continuă să învețe cum să trăiască celelalte popoare. Trebuie să spunem sincer, că o parte din națiunea moldovenească nu dindată, ba și pînă astăzi încă n-a înțeles bine această chestiune. Acesta este un anumit sprijin pentru acei, care nu sînt de acord cu schimbările în republică. Iată aici și a fost comis o greșală tactică din partea parlamentului, guvernului, instituțiilor științifice și mișcărilor social-politice.
Insuficient s-a înfăptuit explicarea legii în mijlocul populației și, în primul rînd, celei moldovenești, mai ales, din partea stîngă a Moldovei. Transnistria, de fapt, a fost dată în otcup stihiei și iată aici au luat în mîini inițiativa persoanele cointeresate. Aici și pînă astăzi cunosc slab conținutul legilor despre limbi. Factorul Transnistriei slab a fost luat în considerație de organele centrale ale republicii. Mai mult decît atît, a apărut o noțiune dăunătoare din punct de vedere politic: Moldova dintre Prut și Nistru. Și aceasta, din nou, le-a convenit de minune unor forțe anumite.
Cu formarea conștiinței sociale s-a ocupat presa tendențioasă; o mare parte din moldoveni se folosește de informație redusă, multe persoane nu cunosc grafia latină, nu citesc ziarul «Moldova suverană», ca și alte gazete, ce se editează în grafia latină. Toate acestea au ușurat lucrul «ocrotitorilor» națiunii moldovenești. Paradoxul constă în aceea, că republica, avînd presă, radio și televiziune, n-a reușit să asigure pînă la capăt înțelegerea legilor despre limbi.
În continuare raportorul a vorbit despre necesitatea de a face într-un tiraj de masă o broșură cu toate legile și hotărîrile, ce se referă la limbă, cu toate comentariile, despre utilitatea de a edita ziarele «Moldova suverană» și «Viața satului» în chirilică, despre necesitatea de a organiza pe lîngă Sovietul Suprem grupe complexe pentru lucrul cu populația din Transnistria.
Și încă una. În cadrul pregătirilor congresului II din Tiraspol grupele de propagandiști și separatiști au folosit activ, și destul de eficient, lozinca «românizării». Și aceasta din nou pentru cineva a servit un coz ordinar, care într-o careva măsură a reușit. Însă în legătură cu reunirea la România Președintele republicii Moldova Mircea Snegur a oglindit clar poziția parlamentului în interviul dat la televiziunea națională din 6 septembrie 1990.
Și, totuși, în ce e sensul, în ce e problema principală a confruntării aspre de astăzi? Problema principală este problema puterii. Să te gîndești numai, la ce fățărnicie trebuie să ajungi, pentru a declara că republica Transnistria a apărut, chipurile, în scopurile creării condițiilor pentru păstrarea și dezvoltarea națiunii moldovenești. Dar a întrebat oare cineva această națiune, dacă ea are nevoie în apărarea lui Smirnov, Pologov, Belitcenco, Diucarev, care nu cunosc limba locuitorilor băștinași ai republicii.
Noi ne-am dovedit într-o situație complicată. În cele din urmă poporul pentru totul se răsplătește, iar «apărătorii» națiunii moldovenești astăzi sînt aici, mîine — acolo. Există oare ieșire din asemenea situație? În primul rînd trebuie respectate legile.
Cu durere în suflet despre încercarea de a schimba nelegitim structura de stat și de a zdruncina integritatea teritorială a RSS Moldova au vorbit și oratorii, care au participat în cadrul dezbaterilor pe marginea raportului. «Noi, moldovenii, trebuie să ne apărăm demnitatea, — a menționat deputatul E. Grosu (raionul Slobozia). Extremiștii, care au format republicile Găgăuze și Transnistria, urmează un scop — să ne aducă la ceartă.
Cui trebuiește vrajba pe pămîntul moldovenesc? Nu cumva poporului simplu? Bineînțeles, nu. RSSM Transnistria a fost formată, potrivit calculelor organizatorilor congresului, în prezența doar a 17 procente din deputații de naționalitate moldovenească. Dar de ce nu ne-au întrebat pe noi, avem oare noi nevoie de republică aparte sau nu? Nu știu cum la dumneavoastră, dar în Slobozia a început de acum prigonirea deputaților moldoveni. Confirmă aceasta sesiunea Sovietului raional Slobozia ce a avut loc ieri. Ce-i aceasta? La ce vom ajunge noi?».
Deputatul A. Ureti (raionul Dubăsari), condamnînd acțiunile separatiștilor, a spus, că majoritatea deputaților din raion susțin parlamentul și conducerea republicii, doresc și fac tot posibilul, ca pămîntul nostru să înflorească și să-i bucure pe toți cu belșugul de roadă. Însă politica împărțirii Moldovei, după părerea lui, nu va duce la nimic bun.
Oare n-ar fi mai bine să ne adunăm noi, deputații de toate nivelurile, de toate naționalitățile atît din Transnistria, cît și de pe malul drept, la masa tratativelor, ca să discutăm problemele economice. Pe noi ne-a ales poporul. El și va cere pentru insuficiența mărfurilor. Limba, grafia latină, simvolica de stat sînt doar un pretext pentru politica reacționară».
Deputatul Sovietului raional Grigoriopol de deputați ai poporului V. Braga a vorbit despre înțelegerea reciprocă și s-a indignat de acel fapt, că după spusele unor extremiști, frații noștri de pe malul drept au devenit pentru noi, pur și simplu, vecini. Noi, deputații raionului Grigoriopol, nu ne putem împăca cu faptul, că din cele peste 20 de legi, adoptate de Sovietul Suprem al republicii, la noi nu funcționează nici una. Liderii, care, chipurile, au luat în apărare națiunea moldovenească a Transnistriei, ignorează toate hotărîrile parlamentului, desfășoară propaganda anticonstituțională, fac aceasta în timpul de lucru în detriment producției. În loc să rezolve problemele economice, ei organizează astăzi referendumuri. Cum putem merge după asemenea lideri?
Propun, sosind acasă, de a desfășura cu oamenii munca explicativă. Îi rog să ne ajute în acest lucru pe deputații poporului din RSS Moldova, pe istorici, pe savanți. Oamenii nu-și cunosc istoria, nu cunosc programul dezvoltării statului suveran Moldova, deaceea repede cedează influenței forțelor separatiste.
Cu chemarea de a îmbunătăți, de a perfecționa limba noastră, de a nu refuza la ea nici sub un pretext, a luat cuvîntul deputatul M. Vasilian (raionul Slobozia). Chiar și pasărea nu refuză la limba sa, fără a mai vorbi despre popor. Și cine știe, ce-ar fi fost cu națiunea moldovenească, dacă n-ar fi început renașterea poporului nostru.
Luînd cuvîntul în fața celor adunați, deputatul poporului al RSS Moldova, scritorul V. Beșleaga a analizat pe scurt istoria poporului moldovenesc.
Cu îngrijorare a vorbit despre situația social-politică deputatul Sovietului orășenesc Dubăsari N. Coica. «Nu e nimic mai strașnic, decît înșelarea oamenilor, dorința de a-i induce în eroare, — a spus Nicolai Stepanovici. — Și, din păcate, organizatorii congresului de la Tiraspol, referendumurilor în orașele Transnistriei, iau totul prin înșelare. De ce îi sperie ei pe oameni cu reunirea la România? Această versiune a răsunat în perioada pregătirilor de referendum în Dubăsari, în Tiraspol, în Rîbnița. Răsună ea și astăzi la mitinguri și la adunări. Acum urmează să desfășurăm un mare lucru și să-i convingem pe oameni de contrar. În orașul Dubăsari recent a luat naștere [cen]trul «Pămînteanul». Pe [el se] pun speranțe mari».
«Noi nu trebuie să devenim jer[tfe] ale extremiștilor. Noi sîntem la sine acasă. Soarta noastră e în mîinile noastre. Noi avem dreptate în fața legii, în fața lui Dumnezeu» — așa și-a început cuvîntarea I. Postică (raionul Grigoriopol). El i-a chemat pe toți oamenii de bună voință la [ra]țiune, la viața pașnică pe pămîntul moldovenesc.
— Nu credeți, că toți tiraspolenii susțin hotărîrile congresului II extraordinar al deputaților poporului din Transnistria, — a declarat locțiitor[ul] rectorului Institutului pedagogic din Tiras[pol] P. Tolocenco. — Eu m-am născut, am crescut și lucrez în Tiraspol și nu mă pot împăca cu faptul, că astăzi s-au găsit asemenea lideri, cum sînt Smirnov și alții ca el, care împart republica noastră din propria inițiativă. Cîndva ei în paginile ziarului «Dnestrovskaia pravda» se plîngeau, că sînt numiți ocupanți. Proclamînd RSSM Transnistria ei înșiși au dovedit, cine sînt de bună samă. Comisia [de] validare a congresului de la Tiraspol a dat multe informații despre delegați, numai [că] a uitat să întroducă în anchete și rubrica despre timpul locuirii în Moldova, ca să știm cine ne conduce.
La adunare au luat cuvîntul și G. Vatavu, N. Nicola[…] (raionul Dubăsari), N. Po[…]van (or. Bender), G. Fili[…] (raionul Grigoriopol). Condamnînd acțiunile forțelor separatiste, ei și-au împărt[e]șit părerea în privința stabilizării situației social-politice, au propus de a […] organiza o mare adunare națională a popoarelor din Transnistria Moldovei, de a explica oamenilor cauzele adevărate ale vrajbei dintre națiuni.
La lucrările adunării [au] participat și au luat cuvîntul I. Țurcanu, secretar [al] Prezidiului SS al RSS Moldova, P. Soltan, membru [al] Prezidiului Sovietului Suprem al republicii.
Participanții la adunare [au] adoptat o adresare către toți locuitorii RSS Moldova, în care i-au chemat pe toți oamenii de bună voință să aprecieze just situația de astăzi, [să] nu asculte părerea separatiștilor, să orienteze eforturile la consolidarea tuturor forțelor sănătoase, să deie ripostă extremiștilor.
Tot aici au fost adoptate declarația participanților [și] adresarea către Președintele URSS M. S. Gorbaciov, Președintele RSS Moldova M. [I.] Snegur, către Sovietul Suprem al RSS Moldova și Sovietele Supreme ale tuturor republicilor unionale.
La adunare a fost creat comitetul deputaților poporului din Transnistria sub conducerea deputatului poporului al RSS Moldova, președintele comitetului executiv raional Dubăsari I. T. Mițcul pentru coordonarea problemelor economice și problemelor dezvoltării orașelor și satelor din Transnistria.
Sursă: Drapelul Biruinței, Nr. 110, 15 septembrie 1990, pagina 1, coloanele —.
