După cum am mai informat, săptămîna trecută, G. I. [E]remei, membru al Biroului [P]olitic al C.C. al P.C.U.S., [p]rim-secretar al C.C. al Par[t]idului Comunist din Moldova, a vizitat un șir de raioane de pe malul stîng al Nistrului, unde a luat cunoștință la [f]ața locului de situația social-politică din această regiu[n]e, de activitatea organiza[ț]iilor de partid în condițiile [a]ctuale complicate, a acordat ajutor practic comitetelor de partid pentru a o stabiliza. La [s]fîrșitul săptămînii, G. I. [E]remei a poposit în raionul [C]amenca.
În decurs de cîteva ore, G. I. Eremei a întreținut o [c]onvorbire interesantă și folo[s]itoare cu membrii biroului și [c]u lucrători de răspundere din [a]paratul comitetului raional [d]e partid, în cadrul căreia au [f]ost abordate probleme strin[g]ente din sfera social-politică, [c]ea economică și culturală, cu [c]are se confruntă în momen[t]ul de față locuitorii raionu[l]ui Camenca, precum și o [s]eamă de probleme din viața [i]nternă a partidului.
Convorbirea s-a desfășurat fără un scenariu dinainte pregătit, fără referate și discursuri, fapt care i-a atribuit un caracter de discuție sinceră, amicală, i-a determinat pe cei [p]rezenți să-și spună sincer [p]ărerile și să accentueze [a]tenția asupra celor mai actuale probleme. Iar la Camenca ele nu sînt puține. Este ca și mai înainte complicată situația în sfera construcțiilor și în agricultură.
Și în activitatea sa organizația raională de partid se confruntă cu o mulțime de probleme dificile, legate în primul rînd de faptul că o jumătate din teritoriul raionului este situată pe malul stîng, iar altă jumătate pe malul drept al Nistrului. O parte de comuniști nu sînt de acord cu poziția comitetului raional de partid, învinuindu-l de conservatism și separatism, în timp ce altă parte sprijină această poziție și nu împărtășește opiniile celor dintîi. Pe scurt, comitetul raional și biroul său sînt adesea învinuite de lipsă de fermitate și consecvență în acțiuni atît din dreapta, cît și din stînga. Starea de lucruri, așa cum se prezintă la momentul actual, influențează negativ combativitatea organizației raionale de partid în ansamblu. De aici, firește, pornesc toate procesele negative care au loc: părăsirea rîndurilor partidului, neachitarea cotizațiilor de membru de o anumită parte de comuniști, absența de [l]a adunările și plenarele comitetului raional, ignorarea [d]eciziilor organelor de instan[ț]ă superioară etc.
Locuitorii raionului Ca[m]enca continuă să fie îngrijo[ra]ți și preocupați de proble[m]ele legate de situația social-[po]litică. Despre aceasta au [vo]rbit pe larg L. I. Mateiciuc, [pr]eședintele comitetului exe[cu]tiv al Sovietului raional [de] deputați ai poporului, [G.] S. Maracuța, primul se[cr]etar al comitetului raional [de] partid, E. I. Buhoci, in[st]ructorul comisiei de organi[za]re, V. P. Tanasov, al doilea [se]cretar al comitetului raional [de] partid, I. V. Tozlovan, pre[șe]dintele asociației agroindu[st]riale din raion.
— Nu putem să nu fim de [ac]ord, — a spus în cuvîntarea [ro]stită precum și în răspunsu[ri]le la numeroasele întrebări [G.] I. Eremei, membru al Bi[ro]ului Politic al C.C. al [P.]C.U.S., prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist din Moldova, — că situația în raionul Camenca nu e deloc simplă. Ea este mai ales condiționată de faptul că aici nu scade încordarea în relațiile interetnice. Doar o parte a raionului e situată pe malul stîng al Nistrului, iar alta pe cel drept. Și cu toate că în aparență nu se întîmplă nimic deosebit, în realitate oamenii sînt alarmați. Le trezesc îngrijorarea pe de o parte, unele acțiuni extremiste întreprinse de Frontul Popular din Moldova, pe de alta — acțiunile Consiliului reunit al colectivelor de muncă. Desigur toate acestea își exercită influența asupra stărilor de spirit ale oamenilor. Totuși, comitetul raional de partid și organizațiile primare de pe ambele părți ale Nistrului nu trebuie să se lase învinse, ci să acționeze cu curaj și în modul cel mai efectiv, să împiedice creșterea în amploare a naționalismului și separatismului, contribuind în felul acesta la înscăunarea păcii și calmului. Fără pace și înțelegere între oameni, fără căldură și sinceritate nu vom realiza nimic bun. Trebuie cît mai curînd să ne întindem reciproc mîinile. Confruntarea e o politică mioapă pusă la cale de intriganți din sfera politicii, de către liderii unor anumite grupări, și în nici un caz de un întreg popor care secole la rînd a trăit și va trăi împreună. Popoarele sînt mai înțelepte decît noi. Și are dreptate E. I. Buhoci, cînd zice că ar fi timpul ca conducerea republicii să organizeze un «pod de flori» nu numai la Prut, dar și la Nistru. Nu mă îndoiesc că acțiunea va fi de mare folos, va face să scadă într-o mare măsură învrăjbirea dintre oameni, va contribui la creșterea încrederii și crearea unor bune relații nu numai între oameni, ci între popoare în genere, în felul acesta ne vom înțelege mai bine unii pe alții, fapt care în ultimă instanță va duce la realizarea consensului, a păcii și concilierii civice.
Apoi G. I. Eremei a avut o întîlnire cu colectivul stației de întreținere tehnică din colhozul «Puti Lenina» (satul Hrustovaia). Maistrul-ajustor Vladimir Gonza, paznicul Ivan Curchin, practicantul Ghenadii Evstratii, lăcătușii Mihail Cramarciuc și Vasile Gordienco, sudorul electric Vasile Tcaci, mecanizatorii Victor Groza, Ivan Lupașciuc, Victor Cravțov, alți participanți la discuție au abordat o seamă de probleme extrem de importante. Iată pe scurt stenograma acestei convorbiri.
I. Curchin: — Grigore Isidorovici, cum apreciați situația social-politică în Republica Moldova?
G. Eremei: — Consider că situația social-politică din republica noastră continuă să fie cît se poate de complicată. În special, în relațiile social-economice și cele interetnice. Dar oricît de complicată n-ar fi, asta nu înseamnă în nici un caz că ea nu poate fi schimbată spre bine. Anume din aceste considerente C.C. al Partidului Comunist din Moldova a propus spre examinare Sovietului Suprem al republicii mai multe idei concrete în vederea stabilizării situației social-politice. S-a făcut o analiză principială a stării de lucruri curente, sînt clar formulate propunerile noastre în sfera statului și dreptului, în sfera economică, a relațiilor interetnice și a transformărilor democratice. Înfăptuirea măsurilor propuse ar contribui în opinia noastră nu numai la realizarea unei suveranități reale, păstrîndu-se integritatea teritorială a republicii, ci și la stabilizarea climatului social-psihologic, la restabilirea ordinii și îmbunătățirea bunăstării poporului.
V. Gonza: — Cum credeți Grigore Isidorovici, trebuie să existe ori nu așa-zisa Republică Transnistreană?
G. I. Eremei: — Cu certitudine, nu. Trebuie să renunțăm categoric la ambițiile separatiste și să facem tot posibilul pentru a soluționa problemele ce se iscă doar pe calea negocierilor, doar prin metode politice. Prin urmare, este necesar ca toți deputații din Transnistria să se întoarcă în parlament și să se includă în soluționarea problemelor la zi. Istoria nu ne va ierta dacă și de o parte și de alta se vor adopta decizii necugetate. Oamenii au muncit umăr la umăr ani în șir, tot împreună și-au rezolvat problemele și niciodată nu și-au făcut reproșuri, n-au avut pretenții unii față de alții. Și iată-ne ajunși în impasul cînd unii vor să se alipească la cineva, alții să formeze republici noi, și tot așa. Însă ceea ce nu se poate admite în nici un caz este faptul că inițiatorii acestor acțiuni de condamnat n-au ținut sfat cu poporul. Iată de ce mă gîndesc și cred că reprezentanții popoarelor, care au trăit pînă acum în pace și înțelegere pe teritoriul frumosului meleag moldav, vor continua să trăiască și de acum înainte împreună respectîndu-se unii pe alții. Moldova trebuie să rămînă integră.
V. Gonza: — Aveți dreptate, Grigore Isidorovici, însă din păcate Parlamentul republicii nu întreprinde aproape nimic în acest plan. Mai mult decît atît, Televiziunea Națională împărtășește, în opinia noastră, doar poziția celor de pe malul drept. Rar, foarte rar, pot fi văzuți pe ecranele televizoarelor lucrătorii Comitetului Central. În schimb sînt nelipsiți reprezentanții Frontului Popular... Odată ce avem o Televiziune Națională, consider că spațiul eterului trebuie să fie împărțit în mod egal.
G. Eremei: — Și eu aș vrea să văd mai des la televizor emisiuni din raioanele de pe malul stîng al Nistrului, aș vrea să fie arătată viața camenilor așa cum este ea — cu bucuriile și problemele lor. Cît privește luările de cuvînt ale conducătorilor și lucrătorilor de răspundere de la C.C. al P.C.M., comitetele orășenești și raionale de partid, aici ar fi multe de spus. Și problema aceasta o vom putea rezolva numai după ce va fi adoptată Legea cu privire la Televiziunea Națională. Cred că atunci toți vor fi puși în condiții egale.
M. Cramarciuc: — Am vrea totuși să știm dacă vom trăi ori nu în componența Uniunii Sovietice?
G. Eremei: — Nici problema legată de Tratatul asupra Uniunii nu este simplă. În propunerile C.C. al Partidului Comunist din Moldova, adresate Parlamentului, se spune că în timpul cel mai apropiat republica urmează să treacă un hotar care urmează să decidă soarta poporului moldovenesc și să dea răspunsuri la niște înrtebări de importanță vitală: va fi ori nu va fi Moldova în componența Uniunii de state suverane reînnoite, va fi ori nu va fi în republică pace și înțelegere între oameni? De aici rezultă și înalta răspundere pe c[are] o poartă nu doar Parlamen[tul] republicii, nu doar Guver[nul] și deputații poporului, dar [și] toate partidele și mișcăr[ile] politice, fiecare din noi, p[en]tru că prețul unei alegeri g[re]șite s-ar putea dovedi fa[tal] nu numai populației de acu[m], ci și generațiilor viitoare.
Lui G. I. Eremei i-au f[ost] adresate un șir de alte într[e]bări. După ce el a răspuns [la] ele, am pus unor participan[ți] la discuție următoarea într[e]bare: «Cum apreciați actua[la] întîlnire cu G. I. Erem[ei,] membru al Biroului Politic [al] C.C. al P.C.U.S., prim-secr[e]tar al C.C. al Partidului C[o]munist din Moldova?».
V. Voit, șeful stației d[e] întreținere tehnică: — Since[r] vorbind, nu ne-am așteptat s[ă] avem o asemenea întîlnire. Î[n] genere, vreo trei-patru ani n[u] ne-a vizitat nimeni din capitală. Ai fi zis, că nimeni n[u] are nevoie de noi. Cît privește întîlnirea cu G. I. Eremei personal, sînt profund impresionat de sinceritatea și căldura sufletească cu care e[l] ne-a vorbit. Ar fi bine să ne întîlnim mai des cu oamenii din Centru.
I. Curchin: — Se simte că Grigore Isidorovici retrăiește profund pentru viitorul destin al republicii.
G. Evstratii: — Este clar că asemenea întîlniri sînt folositoare atît pentru noi, lucrătorii de rînd, cît și pentru conducători.
De asemenea am fost curioși să aflăm cum apreciază conducătorii raionului vizita de lucru a lui G. I. Eremei.
G. Maracuța, prim-secretar al comitetului raional de partid: — Întîlnirea cu Grigore Isidorovici ne-a ajutat să ne orientăm mai bine atît în unele probleme complexe pur partinice, fapt pe care îl consider extrem de important, cît și în cele social-politice.
L. I. Mateiciuc, președintele comitetului executiv al Sovietului raional Camenca de deputați ai poporului: — Întîlnirile de acest fel nu pot aduce decît folos. Însă, spre regret, în momentul dificil de acum raionul nostru este rar vizitat de conducătorii republicii. Firește, ne bucurăm să-i vedem la noi pe conducătorii și lucrătorii de răspundere ai C.C. al Partidului Comunist din Moldova. Locuitorii raionului ar dori însă să aibă întîlniri și cu Președintele Republicii, și cu Președintele Parlamentului, cu locțiitorii lui. Mi se pare uneori că ei pur și simplu nu au nevoie de Camenca.
La auzul acestor declarații rostite cu durere, mi-am amintit involuntar de spusele unui lucrător al stației de întreținere tehnică a colhozului «Puti Lenina»: «Mai înainte, cînd în raion și în republică era liniște și pace, veneau la noi tovarăși să ne citească lecții de politică externă și cu altă tematică. Iar acum, cînd ne aflăm într-o confruntare fățișă, sîntem cu totul dați uitării...». Și e păcat. Căci astăzi avem nevoie mai mult ca oricînd de un dialog. Avem nevoie de ajutor. Și nu numai material, dar și spiritual.
În aceeași zi, G. I. Eremei, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist din Moldova, a vizitat cîteva alte localități ale raionului.
Sursă: Cuvîntul, Nr. —, 12 iunie 1991, pagina 1, coloanele —.
