Recent în incinta secției de poliție din Tighina a avut loc adunarea colaboratorilor organelor de drept. Domnul L. Toderaș, procurorul orașului, a făcut analiza activității organelor în cauză în anul 1991, menționînd în același timp că sovietul orășenesc de deputați ai poporului a exercitat presiuni permanente asupra oamenilor legii și mai ales a celor în formă de polițist. Drept rezultat al instabilității politice și sociale în anul 1991 în oraș au fost comise 1902 crime, numărul lor față de anul precedent sporind cu circa 500. Situația se mai complică și din cauza așa-zisului război al legilor dintre Transnistria și Moldova, fapt ce lezează drepturile omului, contribuie la confruntare și instabilitate în oraș. Pe străzile Tighinei se plimbă oameni înarmați cu pistoale-automat, mulți închipuindu-și că ele sînt un atribut al democrației. Însă nu trebuie să uităm că armele mai degrabă sau mai tîrziu împușcă. «Nihilismul juridic, a relevat L. Toderaș, îi face pe oameni să se obișnuiască cu iresponsabilitatea socială. Legea este călcată fățiș, totalmente neglijată. De situația creată se folosesc infractorii».
Procurorul știe ce spune. În ajun, tocmai în momentul cînd își definitiva la domiciliu referatul, L. Toderaș a fost răpit ziua în amiaza mare de patru gardiști înarmați cu pistoale și adus într-un «Zaporojeț» în cazarma gardiștilor de pe strada cu o denumire foarte sugestivă — Răscoala din Bender. Mai apoi poliția i-a reținut pe doi din participanții la această acțiune, unul din ei opunînd rezistență. Criminalii gardiști în loc să nimerească pe banca acuzaților au fost eliberați în schimbul eliberării din detențiune a procurorului L. Toderaș.
Deci putem concluziona că numai într-o «țară democratică» cum e Moldova noastră un garant al respectării legii poate trece prin asemenea peripeții tocmai în momentul cînd grupul «Helsinki» își înfăptuia cel de-al doilea voiaj diplomatic prin Republica Moldova. V. Kogut, președintele sovietului orășenesc, F. Dobrov, liderul comitetului muncitoresc al S.T.K.-ului și alți demnitari oficiali și neoficiali ai orașului s-au făcut a nu ști nimic despre răpirea procurorului.
Și încă un detaliu: nici unul din conducătorii orașului n-au participat la adunarea colaboratorilor organelor de drept. Aș zice că au procedat just, deoarece sînt susținători activi ai elementelor criminale și declasate ce se scurg în zona nistreană din toate colțurile fostului imperiu. Atîta timp cît se va păstra o atare stare de lucruri, procurorul orașului Tighina va avea de luptat doar cu morile de vînt.
Sursă: Sfatul Țării, Nr. —, 12 februarie 1992, pagina 1, coloanele —.
