În satul Ustia doar a treia parte din locuitori lucrează în colhoz, ceilalți — la întreprinderile industriale din Dubăsari, Criuleni și chiar Chișinău. Iar în bugetul satului de la ei — nici o copeică. De ce?
Spinei G. A.: Guvernul republicii elaborează proiectul Legii «Cu privire la formarea fondului gradului de ocupație», care prevede rezolvarea problemei date. De azi înainte fiecare organizație va transfera în bugetul Sovietului sătesc cîte 30 de ruble pentru fiecare lucrător din localitate sătească.
După cîte știm, la ministerul apărării naționale lucrează, în fond, ruși, ucraineni. Ce se întreprinde pentru ca să lucreze și moldoveni?
Botnari T. L.: Aș vrea să concretizez. Noi nu avem ministerul apărării naționale. Este vorba despre formarea ministerului securității naționale. Această idee rămîne în vigoare, însă acum noi avem Comitetul securității de stat, care se subordonează atît puterii unionale, cît și celei republicane. La noi lucrează 40 de procente de moldoveni, ceilalți ruși, ucraineni, bulgari.
La naționalizarea comitetului noi nu ne vom hotărî niciodată, fiindcă aceasta e în contradicție cu legea, cu logica.
La ce nivel s-a ridicat mafia și ce măsuri se întreprind față de încălcători?
Botnari T. L.: Mafia e o boală a societății noastre și e caracteristică nu numai pentru republica noastră, ci și pentru toată Uniunea. Toate evenimentele ce au loc în țara noastră în timpul distrugerii sistemului vechi au creat condiții favorabile pentru mafiozi, oamenii necinstiți, care s-au deprins să trăiască din cont străin. Acum se întreprind măsuri. Din presă, probabil, știți, că în cadrul Ministerului afacerilor interne va fi creată poliția economică. Iar în serviciul securității de stat — o secție specială, unde vor lucra cei mai experimentați și profesioniști oameni. Pot să comunic, că în timpul de față sînt deschise multe procese penale pentru mafiozi, au loc anchetări, deaceea nu voi indica numele de familie.
De ce s-a conservat construcția Casei de cultură în satul Harmațca? Știe oare cineva din guvern, că locuitorii n-au unde organiza adunări, unde să-i primească pe artiști, să vizioneze un film?
Călugăru G. A.: Construcția obiectelor de menire social-culturală și de trai pretutindeni în republică întîlnește mari greutăți. Acum pregătim un program special pentru rezolvarea acestei probleme. Și, cred, că cu susținerea guvernului vom putea îmbunătăți starea lucrurilor. Concret la întrebarea dumneavoastră nu pot spune nimic, fiindcă n-o cunosc. Voi examina-o în timpul mai apropiat și, poate, am să vin la D-voastră.
Asociațiile intergospodărești de construcție № 1 și № 2, care sînt în raion, de regulă, mai mult construiesc în oraș. Obiectele din localitățile sătești sînt întroduse rar în planul lor. De ce?
Călugăru G. A.: Ca să nu mai apară întrebări de acest fel, trebuie creată o organizație de construcție în oraș.
De ce guvernul se lasă dus de nas de Frontul popular (în sat la noi el este numit antipopular), care duce republica la prăpastie? De ce guvernul republicii nu s-a ocupat mai întîi de problemele economice, iar mai apoi de cele politice, doar un om sătul, îmbrăcat, încălțat mai ușor lucrează?
Druc M. G.: Guvernul nu se lasă dus de nas de Frontul popular. Nu e tacticos din partea dumneavoastră să învinuiți în toate dezordinile FPM, care există nu chiar demult. Economia țării a mers spre criza de azi 72 de ani. De vină în aceasta sînt nu organizațiile create, ci mafia economică, Partidul Comunist, care a fost la conducere toți anii aceștia. Cît privește partea a doua a întrebării, atunci dumneavoastră iar n-ați nimerit în țintă. Eu am spus și mai spun încă o dată, că guvernul chiar din primele zile a declarat, că vrea să se ocupe anume cu economia. Să fim dar corecți, cînd abordăm acea sau altă problemă.
Cînd va fi rezolvată problema regulării impozitului pe pămînt în Moldova? De ce în partea dreaptă a Nistrului plătesc pentru un ar cîte 40 de copeici, iar pe malul stîng al Nistrului — cîte 80 de copeici.
Druc M. G.: Problema aceasta va fi rezolvată în timpul cel mai apropiat. Impozitul va fi unificat.
— Țăranii sînt cei mai obijduiți și cei mai înjosiți. Necătînd la numeroasele promisiuni ale fostului guvern, nivelul de viață al locuitorilor satului rămîne acelaș. E greu să construiești o casă la sat, iar orășenii primesc locuințe fără plată. Mircea Gheorghe, mi se pare, că a venit timpul să eliberăm lucrătorii sovhozului de la plata impozitului pe venit. Dacă veți reuși să rezolvați această problemă, vă asigur, oamenii nu vă vor uita.
Druc M. G.: Vă mulțumesc. Voi face tot posibilul pentru a-i elibera pe muncitorii sovhozului de la impozitul pe venit.
Cum s-a întîmplat, că în guvern nu-i nici un om din partea stîngă a Nistrului?
Druc M. G.: Alături de noi se află ministrul justiției A. A. Barbăneagră, el e de pe malul stîng al Nistrului. Cînd am format guvernul, nu ne-am uitat din care parte a Nistrului sau a Răutului e omul. Miniștrii s-au ales pe bază de concurs, pe prim-plan punîndu-se aptitudinile lor profesionale, ci nu locul de naștere. Cum au avut loc alegerile, ați văzut și singuri la televizor. Ministrul construcțiilor G. A. Călugăru a trecut prin cele mai grele încercări. În acest post au fost înaintate șase candidaturi. Vă asigur, eu chiar nu știam din care parte el este, iar ministrul transporturilor V. G. Cozlov e din Omsc și l-au ales deaceea, că e deștept, posedă aptitudini profesioniste înalte. Astăzi și eu pot să vă întreb, de ce după război și pînă nu demult conducătorii republicii, secretarii CC, CR, comitetelor orășenești au fost din Transnistria?
Noi nu avem încredere, că noua împărțire administrativ-teritorială va da rezultate pozitive.
Druc M. G.: Aveți dreptul la părere proprie, gîndiți-vă cum doriți, dar eu vă garantez și vă pot demonstra teoretic, că 40 de raione pentru asemenea republică mică ca Moldova e foarte mult.
Tampiza C. A.: Noi avem și asemenea raione, în care întră 14—15 sate, iar aparatul birocratic e la fel ca și în alte raione.
Domnule Druc! La întîlnire cu Președintele URSS M. S. Gorbaciov ați discutat întrebarea despre recrutarea tineretului în rîndurile Armatei Sovietice. Cum se va înfăptui recrutarea în toamna anului curent?
Druc M. G.: Această întrebare n-a fost discutată.
În legătură cu crearea armatei naționale se va face recrutarea în toamna anului curent în rîndurile Armatei Sovietice?
Druc M. G.: La început aș vrea să clarific. Nu este vorba despre armata națională, ci despre completarea serviciului de patrulare și post. Recrutarea în Armata Sovietică va avea loc. Despre aceasta destul de clar e spus în Ucazul Președintelui Republicii: «Cu privire la recrutarea cetățenilor RSS Moldova la serviciul militar». Comisariatele militare au dreptul să înfăptuiască campania de recrutare pentru serviciul militar activ în rîndurile Forțelor Armate ale URSS conform cererii tinerilor și conform prezenței permisiunii în scris a părinților recrutului. Să slujască tinerii unde doresc. Pe teritoriul republicii serviciul militar îl vor putea efectua toți, independent de naționalitate.
Ce măsuri va lua guvernul în cazul neîndeplinirii hotărîrii SS al RSS Moldova, adoptate în legătură cu proclamarea republicilor Găgăuză și Transnistreană?
Druc M. G.: Sper, că vor fi luate măsuri politice și juridice și nici într-un caz nu trebuie să ajungem pînă la represalii.
Domnule Druc! De la tribune înalte spuneți că nu este pusă întrebarea despre reunirea Moldovei la România. Iar în suflet, probabil, credeți altfel?
Druc M. G. Nu, nu cred. Am promis să nu mai răspund la această întrebare. Doar n-am să es cu lozincă pe piață, pentru a vă demonstra, că sînt împotriva reunirii la România! Dar demonstrați-mi voi mie, că vreau să vă unesc cu românii! Nici voi, nici eu, nici românii nu vor așa ceva.
De ce absolvenții școlilor din Transnistria nu pot să între la instituțiile superioare din orașele de pe malul drept al Nistrului?
Matcaș N. G.: Eu n-aș fi spus așa ceva. Cînd specialiștii din comisia de examinare controlează compunerile, ei nu se uită de unde e abiturientul. Pe compunere în afară de codul comisiei de admitere mai mult nu e nimic. Acum vă voi aduce la cunoștință cîteva date. La Institutul politehnic au depus cereri 9 abiturienți din orașul Tiraspol, au întrat 6, din raionul Slobozia din 19 au fost înmatriculați 11, din raionul Dubăsari din 65 au întrat 30, din raionul Grigoriopol — 9 din 19, din Camenca — 7 din 16. Au întrat băieții și la alte instituții. Alegînd studenții, locul de naștere nu joacă pentru noi nici un rol. La întrarea în instituțiile de învățămînt se ia în considerație numai nivelul de cunoștințe.
Spuneți, vă rog, cînd în școla moldovenească din Dubăsari vor trece la grafia latină? Sînt unii învățători, care nu acceptă, ea nu le place.
Matcaș M. G.: Sper, că printre cei care nu acceptă grafia latină, nu sînt învățători de limbă maternă. Printre altele, mi s-a spus, că continuă să se discute Legea despre trecerea limbii moldovenești la grafia latină de către învățătorii de geografie, istorie. Îi rog să se ocupe cu lucrul acesta.
La lecțiile de limbă moldovenească, clasele se divizează, iar la literatură — nu. De ce?
Matcaș M. G.: Dragii mei, noi ne-am hotărît la divizarea claselor la limba maternă (ceea ce nu se face nici într-un stat civilizat, unde își stimează limba), fiindcă limba noastră a ajuns la o stare deplorabilă și ea se studia ca cea străină.
Din ce cauză s-a întrodus în școlă sistemul de apreciere cu 10 baluri?
Matcaș M. G.: S-a întrodus la insistența și propunerile cadrelor didactice, inclusiv, și a ministerului învățămîntului. Acest sistem e folosit în multe țări, datorită lui, noi putem să apreciem mai just cunoștințele elevului.
La ce stadiu se află azi programul gazificării republicii? Care sînt termenii realizării lui?
Tampiza C. A.: Pentru rezolvarea acestei probleme sînt necesare conducte de gaz și organizații de construcție, care vor înfăptui gazificarea. Nu demult un grup de specialiști din «Tiumenigazoprovod» a fost la noi și am încheiat un contract, degrabă vor transfera capacitățile eliberate în republica noastră. În schimb pe o anumită cantitate de producție agricolă ei vor îndeplini o parte din programul schițat de noi.
E drept, că Casa de odihnă «Golercani» va fi dată în arendă unui om bogat de după graniță?
Tampiza C. A.: Orice întreprindere comună va fi creată pe baza colaborării, adică, fiecare, care dorește să participe la acest lucru, trebuie să întroducă capitalul propriu. Ne-au permis să deschidem linii aeriene cu 70 de țări. Degrabă republica va deveni un centru de legătură între Occident și Orient. Deaceea noi de acum azi ne gîndim la crearea condițiilor pentru turiști. Altfel, valuta singură de la sine nu va veni în bugetul republicii. E necesar, ca hotelurile noastre (măcar cîteva) să iasă la nivelul mondial de deservire.
Unde își vor face serviciul absolvenții școlilor, originari din Moldova?
Druc M. G.: Acolo, unde vor dori ei. Eu cred, că în viitor vom avea armata noastră națională, ca toate țările civilizate.
Astăzi mult se vorbește despre carabineri. Pentru ce trebuiesc ei?
Druc M. G.: Carabinerii își vor face serviciul în cadrul Ministerului afacerilor interne, la fel ca și în Italia. Noi ne-am înțeles cu tovarășul Bacatin de a întroduce pe teritoriul republicii noastre metoda italiană de serviciu. Și el a încuviințat aceasta. Carabinerii vor fi recrutați și trimiși la serviciu, să spunem, la Edineț și acolo ei vor ajuta să mențină ordinea publică. Din punct de vedere economic e mai convenabil de a organiza detașamente de carabineri, decît a mări statele miliției și a le întreține. Carabinerii nu sînt altceva decît soldații tineri, care își vor face serviciul un an-doi (după cum vom determina) în Moldova.
Spuneți, vor purta răspundere oare organizatorii grevelor, referendumurilor nelegitime?
Barbăneagră A. A.: În raionul vostru, ca și în alte regiuni, lucrează grupe de anchetă penală. Inițiatorii acțiunilor anticonstituționale vor fi trași la răspundere.
Unde au dispărut chibriturile și zahărul?
Melnic C. A.: Chibriturile le primim din Belorusia. Dar fabrica, ce le livrează, a fost temporar închisă. Acum noi am încheiat un contract cu RSFSR, cred, că această întrebare va fi rezolvată. Cît privește zahărul, probabil, știți, că cîteva fabrici au fost închise, zilele acestea se vor deschide și zahăr va fi.
În încheiere M. G. Druc le-a mulțumit tuturor, care au sosit la întîlnire, și i-a rugat să fie serioși, cinstiți. În rezolvarea problemelor complicate să ajute guvernului. «Dacă vă este scump pămîntul nostru moldovenesc, — a spus Mircea Gheorghe, — atunci haideți, moldoveni, ruși, ucraineni, găgăuzi, evrei umăr la umăr s-o facem, într-adevăr, bogată și înfloritoare».
Sursă: Drapelul Biruinței, Nr. 114, 26 septembrie 1990, pagina 1, coloanele —.
