Alaltăieri Președintele Republicii Moldova, dl Mircea I. Snegur, a oferit audiență unui numeros grup de lucrători de conducere din raionul Grigoriopol.
Rînduindu-se în luările de cuvînt, solii Grigoriopolului au conturat cu claritate tabloul situației social-politice și economice la ora actuală. S-a accentuat, în special, că nouă zecimi din agricultorii raionului, fiind moldoveni de origine, sînt indignați de dezordinile stîrnite de către separatiștii venetici.
Cu toate acestea, forțele separatiste apasă pe toate pedalele, seamănă discordie, învrăjbesc oamenii, provoacă nerespectarea legilor, recurg la diversiuni economice, silesc întreprinderile, organizațiile, gospodăriile agricole să-și transfere conturile la Banca tiraspoleană. În acțiunile lor distructive ideologii așa-zisei republicii nistrene speculează — adesea destul de reușit — «românofobia», unele expresii nu prea chibzuite, auzite la radioul și televiziunea națională, în presa republicană, în declarațiile făcute de reprezentanții unor mișcări politice, cum ar fi: «noi basarabenii», «noi, românii dintre Nistru și Prut» ș. a. Ei profită de vacuumul informativ creat prin sabotarea difuzării publicațiilor republicane și prin răspîndirea ziarelor «Dnestrovskaia pravda», «Trudovoi Tiraspol» și altele, aduse gratuit pe la casele oamenilor.
În cadrul conversației s-a spus cu multă părere de rău că mișcarea masivă pentru independență statală și culturalizare generală, desfășurată în ultimii ani în republică, este prezentată de către unii «activiști patrioți» din stînga Nistrului drept «românizare» a moldovenilor. Și procesul acesta, trebuie să recunoaștem, le servește ca «argumentare» a lipsei de atenție din partea conducerii republicane față de dezvoltarea social-culturală a raionului.
Membrii delegației au cerut cu insistență ca Parlamentul și Guvernul republicii să lucreze mai activ în Transnistria. Pentru că altfel lumea cu adevărat își pierde încrederea, începe să șovăiască. Vizitele de odinioară săvîrșite în raioanele transnistrene de către unii miniștri, grupuri de savanți, de parlamentari, de scriitori erau promițătoare. Oamenii din partea locului începuseră parcă să se dumerească. Dar, cu regret, aceste acțiuni s-au dovedit a fi epizodice și lucrurile s-au pomenit în albia veche.
Președintele Republicii, răspunzînd la doleanțele expuse de oaspeți, le-a mulțumit pentru informația prezentată, a promis să întreprindă totul ce-i stă în puteri pentru a redresa starea de lucruri. Căci fără Transnistria, a spus dumnealui, nu poate exista Republica Moldova. O altă mentalitate nicidecum nu putem admite. Ne vedem țara numai și numai integrală — și spiritual, și economic. Desigur, a menționat dl M. Snegur, unora le-ar conveni bucățica asta de pămînt, unde se fabrică 35 la sută din producția industrială a republicii noastre, unde terenurile agricole sînt mănoase, irigate. Pofta le este mare — ei se văd deja în scaune prezidențiale, ministeriale. Dar odată cu prăbușirea Centrului imperial, le scade și sprijinul venit din afară.
Dînd lămuriri detaliate privind perspectivele republicii, dl M. Snegur a accentuat, printre altele, că pînă la urmă viitorul n-o să ni-l hotărască alde Smirnov, Maracuță și alții din tagma lor, ci masele. De aceea trebuie să explicăm cu răbdare adevărul, căci dacă vorbești cu oamenii — ei înțeleg ce și cum. Putem fi convinși că într-o țară cum este Moldova — cu un popor pașnic, truditor, cu o intelectualitate progresistă, cu condiții favorabile pentru dezvoltarea economiei, turismului — putem spera la succese. La acest început de cale, modernizînd industria alimentară, obținînd producție calitativă, profitînd de ajutor valutar din străinătate, mizînd pe Comunitatea economică la care s-a convenit la Alma-Ata, putem spera că ne vom încadra de nădejde în procesul economic.
În încheiere Președintele Republicii a spus că se vede obligat să viziteze în viitorul apropiat Grigoriopolul și alte raioane transnistrene.
Sursă: Moldova Suverană, Nr. —, 9 octombrie 1991, pagina 1, coloanele —.
