Independența și suveranitatea Republicii Moldova sînt în pericol. Din clipă în clipă ne putem pomeni cu blindate sub ferestre și trupe aeropurtate în prag. Lovitura de stat la care atîta au aspirat cele mai odioase elemente ale oligarhiei de la centru s-a produs în noaptea spre 19 august. Pe bună dreptate, lucrurile cele mai negre se întîmplă noaptea. În țară, după cum ne-a anunțat ieri dimineața postul de radio Moscova, puterea de stat a fost uzurpată de o huntă militar-bolșevică (Baklanov, Kriucikov, Pavlov, Pugo, Starodubțev, Tizeakov, Iazov, Ianaev), săvîrșind un puci în stil sud-american și înlăturîndu-l din post pe Președintele Uniunii R.S.S., Mihail Gorbaciov, ales în mod democratic de Congresul deputaților poporului din Uniune.
Hunta militar-bolșevică n-a găsit nimic mai original pentru a-și potoli setea de putere decît să ridice din arhive și să reinsceneze scenariul prăfuit, îmbibat cu un iz greu de mucegai, conform căruia în octombrie 1964 a fost înlăturat de la conducerea țării și de pe arena politică Nikita Hrușciov. Istoria se repetă, evenimentele evoluînd pe spirală. Numai că la acest nou cerc al ei forțele reacționare au acționat cu o brutalitate și obrăznicie nemaipomenită și nemascată ceea ce numai Stalin și-ar fi putut permite. Înlăturîndu-l pe Mihail Gorbaciov din postul de președinte pe cînd el se afla la odihnă, puciștii de factură neostalinistă au mai instituit și starea excepțională în unele localități (nenominalizate) ale țării. Vehiculînd cu fraze pseudopatriotice, declarînd că, chipurile, acționează în numele poporului și la cererile lui, cei opt reprezentanți ai reacțiunii imperial-șovine nici nu-și ascund scopul autoinstaurării lor la putere.
Marți, 20 august, urma să înceapă semnarea noului Tratat asupra Uniunii, acțiune ce avea să pună începutul dezintegrării ultimului imperiu de pe planeta Pămînt, fapt ce în concepția oligarhiei militar-bolșevice se egalează cu moartea.
Hunta a anunțat supremația necondiționată a legislației Centrului asupra celei a republicilor, instituirea controlului asupra presei, interzicerea activității organizațiilor obștești și partidelor, a căror politică diferă de cea a noilor «lideri», dizolvarea organelor locale ale puterii de stat care refuză să traducă în viață prescripțiile diabolice ale puciștilor.
De fapt, avem de-a face cu o dictatură, care sub pretextul stabilirii ordinii în țară și curmării conflictelor interetnice promovează o politică de teroare. Intenția huntei e de a înăbuși din fașă democrația ce începuse să se înfiripe.
Să fim vigilenți! Pe cea de-a șasea parte a Pămîntului vine să se instaureze dezmățul reacțiunii. Să nu ne lăsăm provocați, să ne păstrăm calmul. Adepți ai oligarhiei reacționare există și la noi și, să fim siguri, ei vor încerca să-și facă mendrele și pe plaiul nostru moldav. Dar democrația nu poate fi învinsă dintr-odată și pentru totdeauna. Oameni cu convingeri democratice există și în Moldova, și în Rusia, și în Țările Baltice, și în cele Transcaucaziene, și în Ucraina, și chiar în republicile asiatice. Să ne asociem și să dăm o ripostă hotărîtă uzurpatorilor-puciști și acoliților lor, declarînd așa-zisului Comitet pentru starea excepțională deplină neîncredere și nesupunere civilă. Nici pe o clipă să nu ne lăsăm ademeniți de frazele măgulitoare makiavellist-fariseice ale puciștilor. Să protestăm, să cerem readucerea în funcție a lui Mihail Gorbaciov, să cerem cu toții convocarea de urgență a Congresului extraordinar al deputaților poporului din U.R.S.S.
Reacțiunea nu va avea sorți de izbîndă!
Sursă: Moldova Suverană, Nr. 173 (17782), 21 august 1991, pagina 2, coloanele —.
