Nu știu de voi fi drept înțeleasă, dar mă doare inima pentru acest neam neîndreptățit și mințit. Încă o dată ne convingem că rusul tace și face, iar moldoveanul vorbește ș-apoi gîndește. Acțiunile tuturor partidelor se aseamănă cu cîrdul de partide, ce poartă tălăncuțe, ca să vestească lupilor despre prezența și slăbiciunea lor. Strigăm că ne facem armată de-atîțea ani, se strîng bani, iar la urmă — nici una, nici alta. Rușii tac și adună, căci cine gîndește aceluia îi sporește. A vorbit despre asta (tare) Ion Druță chiar la începutul renașterii naționale, dar puțini au înțeles-o, că ne-a luat gura pe dinainte.
Citind și analizînd istoria dacilot, au, nu ne-am întrebat: «De către cine a fost trădat Decebal? Cum am ajuns la o palmă de pămînt de la un teritoriu așa întins? Au nu sîntem noi moldovenii de vină?» Greșim, pentru că nu recunoaștem greșelile în glas și nu le corectăm în tăcere, dar o facem invers. Așa ne este poporul, așa ni-s conducătorii, ș-apoi ne plîngem pe soartă la O.N.U. Fiecare țară are nevoile ei și nici una din ele nu ne va apăra interesele și existența cu fapte, ci numai cu vorbe. Ce fel de tratative pot fi între lupi și iepuri, adică între ruși și moldoveni? Acestea-s aiureli politice. Dacă aș avea o putere, aș chema la vetre floarea națiunii — polițienii, voluntarii, iar cu gardiștii să lupte politicii. Unde e armata națională? Încă doi ani în urmă o pornise M.Druc, poporul a strîns bani, se strîng și acum, dar nu avem nici armată, nici bani — numai tratative goale și cadavre în toată Moldova. Da, da nu numai în Transnistria, ci și în Basarabia. De ce nu se explică lumii întregi, că Tighina și Varnița sînt aproape de Chișinău, iar satul Grușca, or. Criuleni sînt în Basarabia? Iar băieții din sudul Moldovei sînt omorîți pentru refuzul de a se încadra în armata (gvardia) rusească. E drept că sînt refugiați basarabeni din Transnistria, iar unii moldoveni de-acolo îi susțin pe gardiști (din interviul cu gardiștii). Acolo, peste Nistru demult nu-s suferiți basarabenii, sînt numiți «țărani», căci le place să muncească, dar nu numai să se orășănească, nu le convine limba ceva mai curată (îi zic română cu ironie). Aceste contradicții demult există, dar între scriitori și politicieni nu s-a știut. Însă cînd au aflat, s-au decis să-i facă într-o noapte pe toți români. Ca urmare vom ajunge toți (după spusele lui Jurinovschi) — vii și morți — mai departe de București.
Cică Transnistria, care în sfîrșit este și ea numită sora de sînge (la început se uitase că sîntem neamuri), «Găgăuzia», cu un popor ce nu vrea să scrie turcește, vor zonă economică liberă. Dar de ce nu se trîmbițează în toate limbile, că ei demult așa fac și drept rezultat a decăzut economia republicii? Cîte mere a depus în ambarul republicii r-nul Grigoriopol? Dar cîte grăunțoase? Da ei nici pentru dînșii nu și-au lăsat căci vin toamna, vara mașini cu slavi, dau bani mulți și cumpără tot. Și toată iarna au mîncat pînica «proștilor de basarabeni». Dar unde depun economiile? În alte republici. Despre toate acestea trebuia să spună zilnic dl Snegur, în toate limbile, să audă și Elțin o dată cu noi. Trebuiau demult chemate, convocate comisii pentru a se adeveri faptele. Deci, și după așa o economie liberă, avem un război ca la nimeni — îi nimicesc pe băștinași, iar ei se laudă că-s cuminți. Ce va zice parlamentul cînd se vor începe «operații» în capitală? Se spune că el ne va conduce de după graniță. Ștefan cel Mare mergea la bătălie în frunte, iar prezidenții de azi din tufișuri conduc. De ce n-ar ieși «tet a tet» Smirnov, Snegur, Elțin să arăte ce pot. Du-i, Domne, pe politici pe un loc bun, dar pustiu, ca să-și creeze bunuri după mintea lor, așa cum își învață poporul. E drept că prezidentul nosrtu e înconjurat de trădători, de mafioze și, cică, n-are putere asupra lor? Atunci de ce și-a creat constituție de regină? E mai ușor cînd singur nu răspunzi de nimic și nici pe alții nu-i pedepsești.
Fac parte din tabăra celor care am socotit și ne-am convins, că problema limbii n-a fost pusă corect de la început. A fost și este necesar să lucrezi asupra limbii române mai întîi toți moldovenii. Trebuie să vorbim o limbă cultă, curată, să excludem din vocabularul zilnic înjurăturile, chiar cu pedeapsa. Cred că nu mergeți printre copii, tineret ca să auziți la tot pasul numai vorbe urîte (russco-moldavskii mat). Cine ne va stima și ne va învăța limba avînd așa o cultură între «prostime»? Generația mea am fost pionieri, comsomoliști (numai nu comuniști), dar tot timpul tindeam spre o curățire și nu spre o murdărie sufletească, morală. Nu era nevoie de a legitima limba de stat. Rușii știu că noi nu sîntem pregătiți pentru a folosi româna ca limbă de stat, iar rusa, și nedeclarată, e cocoțată sus. E nevoie de cadre naționale culte, e necesar de a evita, chiar prin pedepse, admiterea în instituțiile de învățămînt după mită și cumătri, căci așa se face.
Multe lucruri s-ar face drepte, dacă prezidenții ar fi aleși de o comisie mondială după anumite testare. Să fie controlați asemănător sportivilor la competițiile olimpice. În lume se vor găsi medici, matematicieni, politicieni și scriitori perfecți și independenți în cunoștințe, drepturi. Prezidenții au nevoie de cunoștințe maxime în multe domenii. Pentru aceste idei să luptăm, căci ne vor costa mai ieftin decît întreținerea armatelor de toată mîna.
Rog să citiți a mea prealungă scrisoare și să vă convingeți măcar pentru sine de adevăr. Aș dori s-o citească și fracția F.P.C.D. ce pledează pentru Unirea cu România. Graba strică treaba și tare ne temem să nu rămînem dispăruți în lume ca popor «maia».
În România vrea reunirea tabăra bătrînilor refugiați, cărora va trebui să le întoarcem pierderile însutit. Aceasta o va face generația mea și a copiilor noștri. Dar cine ne va întoarce pierderile nouă pentru bogățiile buneilor, care au scăpat de răsculăcire, însă au dat «din inimă» totul în colhoz și au împărțit la alții nevoieși? Părinții mor sau au murit, iar noi am rămas la rîndul nostru la fel de ruinați și nedreptățiți. Oare nu se știe, că în majoritatea satelot nu s-au mărit loturile de pămînt? Ar trebui să fie dreptate și pentru nepoții celor cîndva înstăriți (pînă la 1940) indiferent de faptul unde locuiește acuma (sat, oraș). Măcar în arendă să se permită folosirea unie părți de pămînt.
Ca parlamentul să fie susținut de popor, e necesar de a spune cu glas tare și despre acțiunile mafiei, care a cumpărat totul și pe toți (procurori, juriști,...). Domnul Muravschi ne spune zilnic despre majorarea prețurilor și majorarea lefurilor părtașilor — contabili, economiști, afaceriști și vînzători de bunuri din țară. Asta e tot o muchie a mafiei. De ar învia Ștefan cel Mare, rău ar fi de acești superficiali, care îi răpun pe producători și-i pun în sîn pe alde «bate-limbă», «vinde țară».
Ziarul «Țara» ar avea mulți cititori de ar pune la discuție așa fel de scrisoti. Ar fi de folos și pentru cei de la putere să audă părerea moldovenilor despre moldoveni. Cel mai bine ar fi auzită vocea scriitoarei Lidia Istrati care spune adevărul așa cum este el.
Cu stimă mă adresez și rog să aveți în vedere a mea scrioare.
Sursă: Țara, Nr. —, 28 aprilie 1992, pagina 7, coloanele —.
