Emoțiile de care e cuprins poporul moldav, nu pot fi descrise, deoarece pînă acum astfel de emoții erau pentru noi necunoscute. Moldova a devenit stat independent. Dacă ați observat n-am scris moldovenii, ci am scris poporul moldav și cred că nu am greșit.Aflîndu-mă pe Piața Națională încă la 20 august printre apărătorii orașului am văzut că erau oameni, care vorbeau moldovenește cu accent vădit. Acest fapt m-a mirat. Și apoi ei pur și simplu stăteau în rînd cu ceilalți și scandau lozinci de felul «Jos hunta», «Nu vom permite să […]năbușiți libertatea». Apropiindu-mă de dînșii, [n]u fără răutate i-am întrebat: «Da voi ce căutați aici». Ei fără să se sfieze și înțelegîndu-mi tonul, mi-au răspuns: «Voi sînteți români, iar noi ruși, dar trăim împreună și mai departe tot împreună vom trăi. De aceea sîntem un popor – poporul moldav. Parcă noi nu ne-am săturat de toate acestea...rusofoni, rusofoni, să nu mai ajungă cel de-a născocit cuvîntul acesta. Și pentru că s-a întîmplat să trăim aici și de acum avem rădăcini adînci, apoi acest pămînt e și pămîntul nostru, și deci, e și Patria noastră. Iar acel, care nu-și apără Patria, oare poate fi numit om? Și dacă nu vei avea tu Patrie, oare voi avea-o eu? Patria e unica, de aceea trebuie s-o apărăm împreună.
I-am văzut pe acești băieți nu o dată în fața clădirii Parlamentului ascultau cu atenție ce se vorbea la sesiunea extraordinară a Sovietului Suprem. Regret că atunci nu m-am apropiat de dînșii și nu i-am întrebat cine-s și de unde-s? Nu-i știu, dar îi simpatizez și-i stimez. Îi stimez pentru că în această perioadă grea și neînțeleasă, cînd le era mai comod să treacă de partea lui Ianaiev, sau pur și simplu să aștepte, ei au venit pe piață să apere libertatea și democrația.
Da, ei nu s-au încurcat, declarațiile puciștilor nu i-au dus în eroare ca pe conducătorii orașului nostru , cu toate că acești băieți erau simplii muncitori.
Nu, conducătorii noștri au greșit nu de aceea că n-au înțeles, dar de aceea, că sînt lipsiți de bunul simț și rușine, Iar aceste calități dacă lipsesc, apoi pot vorbi tot ce le trăsnește.
Gîndiți-vă, oameni!
Ascultînd cuvîntările mitingului din 26 august, care a avut loc în orașul nostru, mă gîndeam oare ce se întîmplă cu acești «lideri», oare chiar să nu le rămas nici un pic de rușine? Cum se poate să faci prostie după prostie, apoi să-i ceri poporului să te apere?Cum se poate să vorbească la acest miting, care era continuarea puciului? Cum se poate să-ți aperi pielea proprie, punîndu-i ca scut pe pensionari (la acest miting au luat cuvînt în special pensionari) sau pe femeile care au pichetat procuratura. Aceasta întrece orice măsură. Nu, cetățeni – bărbați ai orașului. Voi nu vă gîndiți la binele oamenilor. Voi vă gîndiți numai la voi, la ceea ce-o să fie. Dar totul va fi după lege și după dreptate. Și nu vă va salva nici un fel de miting sau declarație. Amintiți-vă de exclamațiile voastre prin cabinetele executivului: «demult e timpul», «În sfîrșit», «Iată acum vom face ordine», ș. a. m. d. Iar șeful așa numitei miliții municipale s-a grăbit să scoată portretul lui Gorbacev și a poruncit să fie dus în subsol. Rătăcire. Nu vă pare că e cam des? Oare prin întuneric se poate conduce? Nu vă pare că e timpul să vi se arăte ieșirea?
N-au fost rătăciri
Vorba e, că șefii orașului, nu dintr-o dată s-au încurcat, s-au rătăcit...e o minciună și voi încerca să v-o demonstrez.
Cum poate fi eroare, rătăcire ceea, spre ce tindeau conducerea orașului și OSTK? Să numească concret cînd și în ce s-au încurcat. Cînd s-au alipit la grupul «Soiuz», care chema la înlăturarea lui Gorbaciov, care își asuma răspunderea de cele ce aveau să se întîmple în caz de declarare a stării excepționale?
«Să începem din această clipă calea spre salvarea statului».
«Fraților, tîrziu ne trezim, am observat nevoia, cînd de acum casa noastră arde la toate patru colțuri, cînd focul nu mai poate fi stins cu apă, ci cu lacrimi și sînge».
(«NV» din 27.07.91 – «Cuvînt către popor»)
Și pe 19 august au stins, au stins focul cu lacrimi și sînge. Oare aceasta nu-i aceea ce ați vrut voi?
«Printre ruși sînt bărbați capabili, care ar putea duce țara la un viitor independent, sînt specialiști în economie, capabili s-o restabilească. Sînt gînditori, creatori ai sufletului, care renasc idealul popular».
(«NV» din 27.07.91 – «Cuvînt către popor»)
Și într-adevăr, s-au găsit și bărbați, gata să împingă țara pe calea totalitarismului, și economiști gata să ducă țara în prăpastia socialismului, și gînditori, prostind poporul și răspîndind minciuni, născociri. Oare nu pe puciști îi aveau în vedere conducătorii grupului «Soiuz», adresînd-se către popor?
Doar astăzi e clar, că adresarea «Cuvînt către popor», articolul lui Nevzorov «Пойду рядовым в ОМОН» nu-i altceva, decît o pregătire a părerii obștești. Iată ce scrie A. Nevzorov în articolul său: «Eu numesc dictatori pe «democrații» noștri. Democrații astăzi sînt cea mai adevărată dictatură. Biruința democrației noastre este războiul civil. Ei duc la dezbinare și război. Și mie mi-i milă de dînșii, căci ei se poartă ca niște sinucigași, ca niște orbi».
În ce constă miopia lui Nevzorov noi demult știm. El vede bine și e puternic numai acolo, unde sînt de-ai «noștri». Iar pe baricade el nu-i acolo, e pur și simplu un fricos. Camera de luat vederi a lui Nevzorov n-a fost distrusă cu patul baionetelor, și el n-a strîns detaliile ei de pe asfalt. Nevzorov nu și-a șters stropi de sînge de pe frunte. El crea în buncher, iar filmările le făcea prin geam. Într-adevăr, mare creator al «ai noștri». Numai că nu prea se împacă el cu adevărul despre care fapt are slăbiciunea să vorbească.
Poate cînd făceați agitație pentru Nevzorov ați rătăcit? Cred că nu. Deoarece și Nevzorov, și voi sînteți oameni de acelaș soi, iar planurile voastre și faptele coincid. Și nu aveți îndreptățire.
S-au poate ați fost duși în eroare, atunci cînd l-ați invitat pe Girinovschi? O sală arhiplină, flori, ovații. Iar acesta e fiurerul rusesc, a cărei ideologie e fascismul. Destul de binevenită va fi fraza: «spune-mi cine ți-i prieten și-ți voi spune cine ești tu». Deci, e timpul să numim cine și ce prezintă? Cred că aici comentariile sînt de prisos. Poate că e timpul să vă gîndiți, pe cine reprezentați într-adevăr și pentru ce luptați. Amintiți-vă și răspundeți pentru cine ați adunat bani la întîlnirea cu Girinovschi? Partidului lui? Doar partidul lui Girinovschi e fascist.
Deci, cine sînteți voi, locuitori ai Benderului?
Gîndiți-vă și veți găsi răspunsul.
La 26 august la mitingul din or. Bender luați apărare lui Pologov. Iar Pologov la 19 august îi îndemna pe orășeni să-i susțină pe puciști.
Deci, cine sînteți? Veniți-vă în fire!
OSTK
Mulți vor spune, că aceasta e o mișcare muncitorească și e menită să apere clasa muncitoare. Dar, într-adevăr, OSTK este un detașament de luptă al conducătorilor de întreprinderi unionale, în mîinile acelora, care au pregătit și au înfăptuit puciul.
Oameni buni, măcar odată v-ați pus întrebarea, ce a făcut OSTK pentru muncitori? Și îmi pare că nu va urma nici un răspuns, pentru că n-a pus la discuție și n-a rezolvat nici o întrebare în apărarea clasei muncitoare. Deci, ce a făcut OSTK pentru muncitori, totuș? N-a făcut nimic, în afară de daune:
1. Grevă împotriva limbii moldovenești,
2. Au organizat producerea armamentului la uzina «Pribor».
3. Au semănat vrajbă și neînțelegere între moldoveni și alte naționalități.
4. Au luptat pentru putere și nu fără succes.
5. Au creat detașamente de luptători pentru apărare.
6. Au furat pămînt străin și și-au creat stat.
Și toate acestea sînt date drept bunăstare a omului muncitor.
Zilele acestea Dobrov – președintele OSTK-ului din Bender, întîlnindu-se cu unul din membrii FPM, a spus, că va fi vărsat sînge. A cui sînge vreți să vărsați, cetățene Dobrov? Desigur, că nu pe al Dumneavoastră. Căci vă veți înconjura cu apărători în uniforma ROSM. Și pe acești băieți nevinovați îi veți împinge să primească lovitura.
La care muncitori vă gîndiți atunci, cînd ați trimis telegramă de susținere puciștilor? Nu ne-ați spune, ce-ați făcut bun pentru muncitori în afară de nopți nedormite și detașamente de luptători? Nimic. De ce atunci trebuiți clasei muncitoare? Să-i apărați de limbă? Să creați garda muncitorească?
Oameni buni, gîndiți-vă, pentru cine și pentru ce vă dați viața. Ei bolnavi de minte, căci altfel nu le pot spune, vă duc la perzanie. Cale întoarsă nu există. Îi așteaptă o răsplată severă. De aceea la mitinguri și-n cuvîntări sînt atît de aprigi împotriva tuturor și în toate, cu ce nu corespunde logicii lor. Să-i oprim pe acești puciști și să nu le facem loc în rîndurile noastre. Ei trebuie să fie pedepsiți.
Sursă: Tighina, Nr. 24, 4 septembrie 1991, pagina 1, coloanele —.
