TIGHINA. (De la corespondentul nostru). Ieri, pe la ora cinci dimineața, au început să urle toate sirenele orașului. Oamenii au sărit înspăimîntați din așternuturi, au ieșit în străzi, dar nu înțelegea nimeni ce s-a întîmplat. Unii își luau copiii și îi adăposteau în subsoluri, presupunînd că pot urma și bombardamente. Vuietul sirenelor a durat mult timp, în oraș domnea o panică nemaipomenită. Și numai peste o oră au urmat explicații din partea autorităților. Cică, dinspre Chișinău s-ar fi pornit un tren cu voluntari cu scopul de a ocupa Tighina. În cele din urmă semnalul nu s-a confirmat.
Cine a dat asemenea semnal de la Chișinău? Sau autoritățile urbei au născocit această versiune pentru a ridica isteria antinațională? E greu de spus. Putem doar să afirmăm că comitetul executiv orășenesc se manifestă astăzi ca un organ instigator. Cine dacă nu conducerea orașului e vinovată de faptul că un grup de tineri a barat calea ferată în preajma cetății Tighina? Trenurile nu circulă în nici o direcție. Am văzut o familie (soțul, soția și trei copii mici) care a fost nevoită să plece cu autobuzul la Chișinău ca să nimerească la trenul «București-Moscova», ce urma să treacă prin Tighina. Familia ținea calea spre Ucraina. Își procurase din timp bilete, dar trenul și-a schimbat cursa, fiindcă niște extremiști au decis să bareze calea ferată. Anarhie mai mare nici nu-ți poți imagina.
Spre zi oamenii se mai liniștiseră, dar provocarea cu sirenele a lăsat o impresie grea. În inimile cetățenilor s-a cuibărit frica, neîncrederea în ziua de mîine.
Între timp birocrația nu se pierde. Foarte repede și-a găsit de lucru P. M. Țimai, fost prim-secretar al comitetului orășenesc de partid. El a devenit șef-adjunct cu probleme de producție la trustul de construcții. Foștii funcționari de partid se aranjează bine la Tighina. Viața este anevoioasă numai pentru oamenii simpli, care au devenit într-un fel ostatici ai separatiștilor.
Sursă: Moldova Suverană, Nr. —, 4 septembrie 1991, pagina 1, coloanele —.
