PPresa 90-92Arhivă de presăÎnapoi la 15 decembrie 1990
Caută în arhivă⌘K
Drapelul BiruințeiNr. 146 · Pagina 1 · Coloanele —

Semnalează o problemă

Despre: „Blindajul tare și tancurile rapide!”

Ce vrei să faci?

Blindajul tare și tancurile rapide!

De V. Voscoboinic
Textul articolului

Joia trecută în sala de ședințe a comitetului raional de partid a avut loc o întîlnire a lui I. S. Morozov, deputat al poporului din URSS, comandant al districtului militar Odesa, cu alegătorii săi. Din păcate, nici redacția gazetei noastre, nici însuși redactorul, ca deputat al Sovietului orășenesc de deputați ai poporului, n-au fost informați din timp despre întîlnirea care urma să aibă loc. Și deaceea n-am putut fi în sală la începutul măsurii. Deaceea voi povesti despre convorbire doar din momentul, cînd am întrat în sală.

Care este poziția guvernului RSS Moldova și Forțelor Armate ale URSS referitor la crearea gardei naționale a Moldovei? De unde se iau mijloace pentru întreținerea gardei?

Credem, n-are rost să vă cităm Ucazul Președintelui URSS M. S. Gorbaciov cu privire la această chestiune. Neapărat că îl cunoașteți. La întîlnirea conducerii republicii cu Președintele URSS, alți membri ai guvernului Uniunii tovarășului Snegur i s-a recomandat în conformitate cu Ucazul să dizolve formațiunile de acum existente. Însă eu dispun de o informație neoficială despre aceea, că încă nu toate formațiunile s-au dizolvat. Luni am vorbit cu Președintele Sovietului Suprem al RSS Moldova tov. Moșanu și mi-am exprimat îngrijorarea în această privință. El a spus, că dispune de alte informații și, totuși, a promis să examineze lucrurile și să-mi comunice în esență. Cît privește mijloacele pentru întreținerea gardei naționale, apoi, după toate probabilitățile, guvernul republicii trebuie să le găsească. La aceasta de acum tovarășul Druc trebuie să se gîndească. În timpul evenimentelor din sudul Moldovei toată rezerva de hrană rece pe linia apărării civile a fost consumată de formațiunile voluntare. Au mai adăugat la ea și încă ceva...

Dumneavoastră n-ați putea preciza, ce anume au adăugat?

Eu singur n-am văzut, dar mi s-a raportat, că li s-a dat suplimentar vin și bere.

Are de gînd oare armata să se apere cumva, să nu rămînă la o parte de evenimente?

Acum, după cum știți din ordinul Ministerului apărării, ni s-a permis, în caz de necesitate, să luăm sub protecție obiectele de trai importante. În Dubăsari, de exemplu, acestea sînt centrala electrică, podurile. Anume de aceea, dacă ați atras atenția la tehnica militară ce a apărut în oraș, s-a făcut cercetarea la zăgazul CHE și la podul spre Chișinău. În caz de împrejurări neprevăzute. Ni s-a permis, de asemenea, să folosim arma la ocrotirea acestor obiecte. Dar noi ne stăruim să n-o folosim, iar dacă și sîntem nevoiți, apoi numai în cazuri extraordinare. Iată, de exemplu, la Bălți au fost cîteva încercări de ocupare a depozitului cu muniții și armă. Au fost reținuți cîțiva oameni, arma s-a folosit doar o singură dată — un om e rănit.

Atitudinea Dumneavoastră față de RSSM Transnistria?

Eu, ca deputat, trebuie să fiu cu alegătorii mei (aplauze în sală). Însă confruntarea niciodată n-a adus la bine. Trebuie duse tratative la toate nivelurile. Iată de ce nu încuviințez poziția deputaților poporului din Transnistria, care refuză să participe la lucrul parlamentului.

Cît privește tragedia din 2 noiembrie, apoi atitudinea mea față de chestiunea dată am exprimat-o în scris și la adresa Președinților URSS și Moldovei, prim-miniștrilor. A trage în oameni dezarmați e o crimă împotriva poporului.

Dacă iarăși se va repeta tragedia din 2 noiembrie, la cine să sperăm, cine ne va apăra? Și în al doilea rînd, circulă zvonuri despre avansarea Dumneavoastră în grad. E adevărat oare aceasta?

Să vorbim fără emoții, să fim liniștiți. Și să urmăm regula: noi sîntem militari. Districtul militar din Odesa se subordonează centrului — ministerului apărării. De la el și trebuie să primim ordinul respectiv. Fără el nu putem întreprinde nimic.

Cît privește avansarea mea în grad, apoi pot spune doar una: pînă nu voi face ordinea cuvenită în districtul militar Odesa, nicăieri nu voi pleca de aici. Iar acolo, te uiți, și pensia. Voi rămîne aici, nu voi pleca nici în orașul natal Riazan. Dar zvonurile despre avansarea în grad și plecarea în alte locuri circulă din prima zi a serviciului meu aici.

Cum se apreciază evenimentele din 2 noiembrie din punctul de vedere al dreptului internațional? Și cum a influențat aceasta asupra autorității guvernului Moldova în văzul obștimii mondiale?

Eu n-am studiat dreptul internațional. Doar și așa e clar, că aceasta nu atribuie autoritate nici tovarășului Druc, nici subalternilor lui, nici republicii în ansamblu. Desigur, prestigiul guvernului a căzut și va cădea, dacă el nu-și va schimba stilul de lucru.

La întîlnirea Președintelui URSS cu militarii s-a indicat direct, că toate fronturile sînt conduse de serviciile de cercetare străine. Oare nu e clar, că toate incidentele ce au loc în țară sînt bine provocate. De ce nu funcționează KGB?

Împărtășesc în întregime durerea dumneavoastră. Voi aduce-o la cunoștința guvernului.

Nici într-un stat nu rămîn nepedepsite forțele, care luptă împotriva orînduirii lui. Spre regret, la organele noastre le sînt legate mîinile.

Cum credeți, nu prea mult durează anchetarea evenimentelor din 2 noiembrie?

Da, și eu așa consider. Despre îngrijorarea Dumneavoastră voi înștiința guvernul.

Aveți oare de gînd să vă întîlniți cu alegătorii de la sate?

Timpul aflării mele aici e limitat. Aș vrea să vizitez măcar centrele raionale. Poate, dacă voi reuși, mă voi întîlni cu ei după congresul deputaților poporului.

Iată de ce am pus această întrebare. Judecînd după spusele Dumneavoastră, sînteți obligat să împărtășiți punctul de vedere al alegătorilor dumneavoastră. Însă nu toți alegătorii dumneavoastră în raionul nostru, ba și în altele, sînt de acord cu divizarea Moldovei, nu toți se pronunță pentru crearea așa-numitei republici nistrene.

Am înțeles. Însă eu m-am determinat de acum, și nu mă pot desface în două, să fiu și aici, și acolo, ca Figaro.

Atitudinea dumneavoastră față de cuvîntarea deputatului Macașin (ofițer)?

Cît privește cuvîntarea tovarășului Macașin, apoi nu țin minte ce a vorbit el acolo. Eu i-aș recomanda să fie mai puțin emoțional, să-i critice și să-i sfătuiască numai pe cei egali și mai jos în grad și în titlu. Dar dacă critici pe cineva mai mare în titlu, în cuvîntarea sa, apoi nu pomeni numele șefilor.

Transmite-ți în guvern, că noi sîntem îngrijorați de aceea, că în țară nu se îndeplinesc legile și ucazurile.

Împărtășesc în întregime îngrijorarea voastră.

Cum considerați Dumneavoastră, de ce Gorbaciov n-a venit în Moldova? Guvernul Moldovei pune toată vina pe deputații din Transnistria.

Transnistria n-are nici un amestec. Sînt informații că altele sînt cauzele.

În Moldova sînt de acum două cazuri de provocații evidente împotriva Armatei. Pichetele blocate în Ungheni și demonstrarea la Televiziunea națională a subiectului cu mișcarea coloanei de tancuri la sudul republicii. Timpul le pune pe toate la locul său, adevărul triumfă. Dar pentru aceasta nimeni nu poartă răspundere. Ce se întîmplă?

Eu nu știu, cum sînt tratate evenimentele de la graniță la Televiziunea națională, dar pot să spun, că mulțimile «celor încălziți» de hrană rece și supliment, la el cereau de a deschide granița de stat cu România. Comandantul pichetului s-a purtat destoinic. În curînd cu helicopterul a venit unul din primii conducători ai republicii tov. Oboroc, deși nu era nevoie de asistența lui. Și așa s-au aranjat toate.

Iar cît privește mișcarea coloanei de tancuri, apoi declar oficial, că ultimele instrucții, iar aceasta înseamnă și mișcarea tehnicii, au avut loc în prezența Președintelui URSS de acum demult. Noi chiar n-am efectuat nici trecerea în revistă, controlul trupelor în Moldova, pentru a nu complica și mai mult situația agravată.

Acum toți vorbesc despre colonelul Țațurin. Eu n-am pus sarcina comandantului serviciului de contrainformații al armatei. Pentru aceasta este comandantul armatei. Lui i-aș fi pus sarcina, dacă ar fi ajuns pînă la aceasta.

Cît privește jurnalul de viață, apoi aici trebuie luate în considerație cîteva împrejurări. Țațurin e de vîrstă prepensionară, cunoaște cîteva limbi străine, are de gînd să scrie amintiri. Deaceea și poartă mereu cu sine jurnalul, nu se desparte de el. Iar toate dispozițiile, care sînt acolo, el, pur și simplu, le-a inventat. Jur pe onoarea de ofițer, eu n-am dat asemenea dispoziții.

De ce era în haine civile? Doar noi deseori în virtutea împrejurărilor îmblăm în haine civile. Și generalii, la fel. Iar cît privește declarația, apoi noi, oamenii militari, nu vom răspunde la ultimatumuri, le vom trimite mai sus, să răspundă ei.

Numai un lucru pot spune precis: nimănui nu-i vom da nici un petec de pămînt din estul Prutului.

Ce măsuri vor fi luate față de dezertori?

Dacă ei n-au săvîrșit alte acțiuni infracționale, n-au participat în pogromuri, apoi nu-i vom judeca. În afară de aceasta, am făcut legătură cu Moscova, propunînd să li se permită (dar sînt circa 400 de oameni) să continue serviciul în districtul militar Odesa.

Cum apreciați Dumneavoastră purtarea comisarului militar al raionului în timpul evenimentelor tragice?

Se zice, că el trebăluia ceva acolo, în partea de nord a orașului Dubăsari, dar nu în acea parte, în care era nevoie.

Noi de acum am văzut restructurarea, am văzut și schimbul de foc. Ce va fi mai departe? Cînd soțiile și copiii noștri vor dormi liniștit ca în vremurile de stagnare?

Situația e extrem de încordată în întreaga țară. Ea e foarte criminogenă. Voi transmite îngrijorarea voastră.

În încheierea întîlnirii I. S. Morozov a spus, că măsurile pentru întîlnirea cu alegătorii în ajunul apropiatului congres al deputaților poporului din țară, le-a schițat nu întîmplător. Iar de nu, cum le place unor deputați să vorbească «deputații mei cer», iar în Moldova mai preferă expresia «poporul meu».

Ce să faci, are dreptate în felul său Ivan Sergheevici. Numai că nu este clar, cum el însuși acum va vorbi din numele alegătorilor săi. Probabil, va spune «Din numele alegătorilor mei, care se pronunță pentru Transnistria»... Spre regret, n-a vrut deputatul poporului să se întîlnească, de exemplu, cu truditorii satului, ca în perioada campaniei preelectorale la Casa de cultură în satul Ustia. Ba chiar și aici în sală, dacă erau vre-o sută de oameni. Să rămînă aceasta pe conștiința lui. La fel ca și tratarea destul de stranie a ordinului Ministerului apărării în legătură cu luarea sub pază a obiectelor importante. După cum știm din presa centrală, aceasta se referea la acele cazuri, cînd exista pericolul unităților militare, militarilor și familiilor lor. Dar ce are a face podul spre Chișinău, unde nu o dată (bună instrucție) aveau loc instrucții pentru apărarea lui. În Criuleni cunoscuții întreabă: de ce ostașii își îndreaptă armele în partea noastră? În trecut pentru Armata Sovietică «un dușman posibil» erau SUA. Iar acum...

Ridicole și stupide ni se par explicațiile generalului în privința jurnalului comandantului serviciului de contrainformații Țațurin. S-a dovedit, planul de acțiuni pentru limitarea provocației la sudul Moldovei, care a corespuns în întregime cu evenimentele ulterioare, nu e altceva decît rodul fanteziei ofițerului. Interesant, dar arma și munițiile, ce le-a adus el într-o cantitate mare? De altminteri, ele, probabil, erau niște jucării.

De altminteri, ce să discutăm cu deputatul Morozov. În răspunsul lui cu privire la cuvîntarea tovarășului Macașov (bună după părerea mea) — e întreg Morozov. La un grad mai înalt nici nu crîcni. Ca pe vremuri vechi, bune și de asemenea sînt mulți. Datorită lor atîțea ani s-au ținut acei de teapa lui Stalin, Brejnev. Dacă le permiți — ordinea în țară va fi făcută repede și pe mult timp. Aceea și obțin în fel și chip, ca însuși poporul să strige în curînd: dai dictatură.

În încheiere voi spune, că am plecat după întîlnire într-o stare deprimată. Și nu deaceea, că generalul se pronunță pentru Transnistria — fiecare poate să aibă părerea sa. Mă chinuia altceva. Ce să aștepți de la generalul, care pentru a-i face pe plac mulțimii, în văzul tuturor îl ofensează pe un ofițer inferior după grad (am în vedere cuvintele despre comisarul militar). Cît face atunci propria lui onoare. Doar rolul regelui îl joacă slugile.

Sursă: Drapelul Biruinței, Nr. 146, 15 decembrie 1990, pagina 1, coloanele —.

Trimite corectura

0 modificări la „Blindajul tare și tancurile rapide!”. Un redactor le verifică înainte să apară pe site.

Îți scriem după ce e verificată.

Acest articol · p.1