E greu să găsești în zilele noastre o persoană, care ar declara că nu pledează pentru formarea în țara noastră a unui stat de drept. Și e firesc să fie așa. Fără doar și poate, în favoarea unui stat de drept pledează în gura mare și liderii așa-numitei republici transnistrene. E de prisos, credem, să mai subliniem încă o dată cîtă indignare și durere în suflet le-a trezit tuturor oamenilor de bună credință intenția mîrșavă de a dezbina republica noastră.
Acțiunile lor nelegitime liderii separatiștilor le justifică prin rezultatele așa-numitelor referendumuri, organizate în raioanele și orașele din Transnistria.
Apare, însă, următoarea întrebare: pe ce bază legislativă au avut loc aceste referendumuri, de care lege s-au condus organizatorii lor — «adepți» ai statului de drept? Se știe doar că o asemenea lege în republică încă nu avem, ea abia urmează a fi adoptată. Și în genere o asemenea lege nu a fost deocamdată adoptată nici la nivel unional, nici de vreo republică unională.
Ni se spune, că dreptul la referendum este declarat atît în Constituția Uniunii, cît și în Constituția R.S.S. Moldova. Această afirmație e justă. Totuși, orice om, care cît de cît se orientează în noțiunile elementare ale dreptului, știe că Constituția ca Lege Fundamentală, doar declară dreptul, și numai viitoarea lege cu privire la referendum ne va permite să organizăm o asemenea acțiune. În lege vor fi puse la punct aspectele de procedură ale acestui act de exprimare a voinței întregului popor.
Să ne referim la un alt aspect al acestei chestiuni. Oare nu intenționat inițiatorii «se fac a uita», că referendumurile pot avea loc pe o bază anumită, că ele necesită o asigurare științifică?
Faptele ne demonstrează că se procedează anume așa în mod intenționat. Iată un exemplu. Buletinul, întocmit pentru referendumul din orașul Rîbnița, conținea întrebarea «Acordarea statutului de teritoriu autonom orașului Rîbnița, cu autoadministrare și autofinanțare, pe baza funcționării egale a tuturor limbilor». De fapt, după cum se vede, această formulare conține în sine două întrebări. Prima — cea despre teritoriul autonom — de fapt intră în contradicție cu Constituția R.S.S. Moldova, care nu prevede formarea teritoriilor autonome de acest tip. A doua parte a întrebării se referă la funcționarea egală a tuturor limbilor. Așadar, prin formularea dată a întrebării are loc substituirea adevăratei păreri a participanților la referendum. Ei ori au votat «pro» sau «contra», acordării statutului de teritoriu autonom orașului Rîbnița, ori au votat «pro» sau «contra» funcționării egale a tuturor limbilor? O așa formulare a întrebării nu e justificată din punct de vedere științific.
Tot așa e formulată și a doua întrebare — «Despre raționalitatea formării Republicii Autonome Sovietice Socialiste Transnistrene în componența R.S.S. Moldova pe baza funcționării egale a tuturor limbilor». Aici se întîmplă aceeași substituire a adevăratei păreri a alegătorilor, ca și în primul caz.
Mijloacele de informare în masă din raioanele și orașele în cauză exercită o presiune masivă asupra conștiinței locuitorilor, îi induc în eroare, manipulează faptele, «uită» să dea publicității, datele nefavorabile separatiștilor. La 13 septembrie anul curent ziarul raional din Grigoriopol «Drujba» a publicat rezultatele referendumului, ce a avut loc la 9 septembrie. Sînt publicate toate datele, care s-ar părea că trebuie publicate: numărul total al alegătorilor, cîți alegători au participat la vot, voturile «pro» și «contra» la toate întrebările. Se mai anunță, că pe teritoriile Sovietelor sătești Butor, Mălăiești, Speia, Teiu, Tașlîc referendumurile n-au avut loc. Însă au «uitat» să aducă la cunoștința cititorilor doar «un fleac», și anume: că la votare au luat parte numai circa 52 procente din numărul total al alegătorilor din raion. Pe cînd, conform regulamentului cu privire la referendum, adoptat, printre altele, nelegitim în raion, referendumul e considerat, că a avut loc, cînd la el au luat parte cel puțin două treimi din numărul alegătorilor. Iată despre acest «fleac» au «uitat» să le comunice oamenilor organizatorii referendumului.
Despre acest fapt a «uitat» să comunice și «organul» așa-numitului «Soviet Suprem» al așa-zisei republici transnistrene ziarul «Dnestrovskaia pravda» (nr. 214 din 11 septembrie 1990). Tot acest ziar, publicînd date despre referendumul din raionul Slobozia, «a uitat» să comunice cititorilor, că în satul Nezavertailovca la referendum au luat parte numai circa 50 procente din numărul total al alegătorilor și că în acest sat referendumul tot n-a avut loc.
Se manipulează și cifrele. Poate că cifra 99 procente arată mai impunător, dar anume ea este indicată în ziarul tiraspolean «Dnestrovskaia pravda» că, adică, atîtea procente constituie alegătorii din orășelul Grigoriopol, care se pronunță în favoarea așa-numitei republici transnistrene. Tot această cifră o repetă și unul dintre cele mai «internaționaliste» ziare unionale — «Krasnaia zvezda» (nr. 209 din 11 septembrie 1990). Pe cînd cifra reală e cu totul alta.
Iată așa «construiesc» statul bazat pe drept liderii separatiștilor — prin manipularea legilor, prin manipularea faptelor, prin manipularea cifrelor, prin manipularea minților oamenilor. După cum se spune, scopul scuză mijloacele. Dar timpul trece, faptele ies la suprafață și oamenii de bună credință, frații noștri din stînga Nistrului încep să se orienteze mai bine în cele ce se întîmplă. Ei înțeleg, că proclamarea așa-numitei republici transnistrene este o aventură politică realizată în interesul liderilor-separatiști, în bună parte niște venetici, care în primul rînd își apără interesele lor meschine. Oamenii vor să trăiască așa cum au trăit mai înainte — într-o republică integră, suverană, în prietenie și bună înțelegere. Glasul lor răsună tot mai puternic. Și el s-a auzit clar la întrunirile adevăraților cetățeni ai Țării noastre, întruniri desfășurate la Pîrîta și Lunga.
Republica noastră multpătimită trece prin grele încercări. Știm, însă, cu toții dreptatea întotdeauna triumfă. Și cred că istoria ne va demonstra încă o dată justețea acestui adevăr.
Sursă: Moldova Suverană, Nr. 234, 5 octombrie 1990, pagina 1, coloanele —.
