În această săptămînă, la Helsinki, cele 51 de țări membre ale C.S.C.E. au dat semnalul pentru inițierea unor eforturi pe o perioadă de peste trei luni pentru transformarea acestui organism într-un adevărat «paznic» al stabilității pe continent, dar au constatat că în această privință sînt multe probleme de depășit, de la Caucaz la Iugoslavia, trecînd prin Moldova.
Vorbitorii - 51 după admiterea, marți, a Sloveniei, Croației și Gruziei în C.S.C.E. - s-au succedat la tribună pentru a insista asupra necesității de a atribui Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa capacitatea de a preveni conflictele și de a menține pacea în Europa, chiar dacă nu toți sînt de acord asupra modalităților prin care să se realizeze acest obiectiv.
Aceasta nu a împiedicat mai multe țări membre să se confrunte sau să lanseze acuzații asupra statelor vecine.
Azerbaidjanul și Armenia au acceptat organizarea, la Mensk, sub auspiciile C.S.C.E., a unei conferințe de pace privind conflictul din Nagorno Karabah, dar continuă să se situeze pe poziții opuse în legătură cu problema reprezentării la viitoarea reuniune a acestei enclave de pe teritoriul azer, populate în majoritate de armeni.
Republica Moldova și România, făcînd aluzie la minoritatea rusofonă din Moldova care a proclamat o «republică nistreană» independentă, au denunțat tentativele forțelor «neobolșevice proimperiale» de «a face să renască odiosul imperiu» sovietic. În același timp, Croația a făcut un rechizitoriu împotriva Iugoslaviei. La rîndul său, mica Estonie, recent eliberată după 40 de ani de ocupație sovietică, și-a atacat vehement vecinul rus reproșînd că n-a informat-o în legătură cu accidentul survenit la centrala nucleară de lîngă Sankt Petersburg.
Misiunea se anunță astfel dificilă pentru cea de-a patra conferință-bilanț a C.S.C.E. care, după reuniunea ministerială încheiată joi, va continua timp de peste trei luni la nivel de experți, urmînd să se finalizeze prin întîlnirea la nivel înalt, programată să se desfășoare în zilele de 9 și 10 iulie, tot în capitala finlandeză.
Problema minorităților, care […] Dar alte țări, avînd importante minorități etnice, nu s-au arătat deloc entuziasmate. România, exprimînd temerea că problemele minorităților vor fi folosite de un stat împotriva altuia, a subliniat astfel că aceasta «ar putea deveni un excelent instrument pentru a promova interese care n-au nimic de-a face cu drepturile omului».
Majoritatea participanților au pledat, totodată, pentru ca C.S.C.E. să se doteze cu mijloace de acțiuni eficace, în absența cărora riscă să se transforme într-un «colos pietrificat», după expresia folosită de șeful diplomației austriece, Alois Mock. Pentru colegul său francez, Roland Dumas, este necesar să se evite ca C.S.C.E. să devină «o enormă balenă eșuată pe plaja incapacității de a acționa».
O serie de țări, în frunte cu Germania, se pronunță pentru crearea unui fel de «comitet director» al C.S.C.E., susceptibil să amelioreze procesul decizional în cadrul unei organizații care funcționează pentru moment pe baza principiului consensului.
În același timp, au fost lansate numeroase apeluri pentru ca C.S.C.E să dispună de un sistem coerent de prevenire a conflictelor și de reglementare a crizelor și chiar, eventual, de forțe de menținere a păcii, așa-numitele «căști albastre» ale C.S.C.E., dorite de ministrul de externe german, Hans-Dietrich Genscher. Se pare însă că viitoarele operațiuni de menținere a păcii inițiate de C.S.C.E. au mai multe șanse de a fi întreprinse în colaborare cu organizațiile existente, ca NATO, Uniunea Europei Occidentale sau O.N.U., cu atît mai mult cu cît fondurile necesare lipsesc, după cum a subliniat un diplomat occidental.
Pe de altă parte, mai mulți vorbitori, ca, de pildă, reprezentantul polonez, au evidențiat «complementaritatea» posibilă între C.S.C.E. și NATO.
Propunerea franco-germană de constituire a unei «Curți europene de conciliere și arbitraj», destinată să reglementeze crizele înainte ca ele să se transforme în conflicte, a beneficiat de o primire favorabilă și ar putea să fie prezentată spre examinare reuniunii la nivel înalt. Dar Statele Unite și Marea Britanie nu s-au arătat a fi deloc în favoarea acestei idei, apreciind că ar fi mai bine să se asigure funcționarea plenară a instituțiilor deja existente înainte de a se crea altele.
În sfîrșit, numeroase țări și-au exprimat dorința de a conferi un caracter mai coercitiv angajamentelor asumate în cadrul C.S.C.E. Acesta este unul dintre obiectivele propunerii franceze privind încheierea unui «tratat de securitate al C.S.C.E.», se precizează în comentariul AFP, preluat de Rompres și Moldova-pres.
Sursă: Sfatul Țării, Nr. —, 31 martie 1992, pagina 1, coloanele —.
