În ziua de 18 septembrie, Președintele Republicii Moldova, Mircea Snegur, a primit grupul de lucru al Sovietului Suprem al R.S.F.S.R., care, însărcinat de Președintele Rusiei, Boris Elțin, a efectuat o vizită în republica noastră.
În încheierea întîlnirii avute la președinție, membrii delegației din Rusia au făcut următoarea declarație de presă:
«Soluționarea crizei din Moldova, condiționată de ultimele evoluții din Transnistria, este cu putință numai dacă toate organismele puterii vor respecta neabătut legea și drepturile omului, a declarat conducătorul grupului, membru al Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.F.S.R., președintele comisiei parlamentare pentru reforma economică și privatizare, Serghei Krasavcenko. În cele patru zile, cît m-am aflat aici, am avut întîlniri cu deputați, cu colective de muncă, precum și cu conducerea organelor locale ale puterii din Transnistria, și n-am sesizat nici un caz de încălcare a drepturilor omului din partea conducerii Moldovei. În ce privește autoritățile din Transnistria, din partea acestora am descoperit o serie de încălcări, care îi împiedică pe moldoveni să exercite dreptul legitim de a-și învăța copiii în limba de stat».
Abordînd problema stabilizării situației și soluțiile posibile de dezamorsare a conflictului, Serghei Krasavcenko a comunicat ziariștilor de la publicațiile republicane și unionale că oficialitățile Moldovei sînt disponibile să revadă pentru teritoriile din stînga Nistrului, cu populație predominant rusofonă, unele articole din legea cu privire la funcționarea limbilor, care stabilesc termenul de studiere a limbii de stat, prelungindu-l pînă în anul 2000. La întrebarea ziariștilor, dacă este întemeiată tendința unor persoane care pun problema creării unei autonomii transnistrene, Serghei Krasavcenko a răspuns că, în această problemă, este în drept să se pronunțe întregul popor moldovenesc, prin organizarea unui plebiscit. Exprimînd un punct de vedere strict personal, Serghei Krasavcenko nu a exclus eventualitatea creării unor autonomii culturale rusofonă și ucrainofonă.
În continuare, deputații din Rusia și-au împărtășit impresiile avute în urma întîlnirilor pe care le-au avut cu toți deputații arestați. Ei au subliniat că, încă începînd cu luna septembrie 1990, Procuratura Moldovei a pus problema arestării unora dintre ei, deoarece, prin acțiunile lor, au încălcat prevederile Constituției. În ce privește acuzațiile ce li se aduc liderilor din Transnistria, că ar fi sprijinit deschis pe puciști, deputații ruși au afirmat că nu au luat act de fapte și probe concrete, deși, judecînd după presa periodică din Transnistria, poziția conducerii pretinsei republici nistrene și cea a echipei lui Ianaev sînt identice.
În încheiere, membrii grupului de lucru al parlamentului Rusiei au adresat un apel femeilor ce blochează calea ferată, chemîndu-le să se întoarcă pe la casele lor, deoarece în urma blocării căii ferate suferă pierderi atît țăranii moldoveni, cît și sute de colective de muncă din U.R.S.S.
Ieri grupul de lucru al parlamentului R.S.F.S.R. a plecat la Moscova.
Sursă: Moldova Suverană, Nr. —, 20 septembrie 1991, pagina 1, coloanele —.
