«Cu cît e mai rău, cu atît e mai bine» — aceasta pare să fie principiul conform căruia acționează unii deputați ai poporului din urbea de pe malul drept al Nistrului.
Promotorii internaționalismului fals, reacaparînd acum 45 de ani cetatea și urbea Tighinei, au procedat în fel și chip pentru a izgoni de pe această palmă de pămînt strămoșesc spiritul național. Mizînd pe ospitalitatea și bunătatea proverbială a băștinașilor, măgulindu-ne cu «ajutorul frățesc dezinteresat», pe care chipurile aveau de gînd să ni-l acorde, ei au izbutit să plaseze în orașul nostru un șir întreg de întreprinderi industriale, pe care mai apoi le-au completat cu specialiști și muncitori aduși de aiurea. Avînd o strategie plămădită de «tătuca tuturor popoarelor», s-au îngrijit de construirea complexelor locative pentru compatrioții lor migranți, care dăduseră busna la poarta raiului moldovenesc.
Iată așa, încetul cu încetul, limba adusă odată cu eliberarea, coborînd din cabinetele demnitarilor, a inundat mai întîi strada, magazinele, s-a furișat în curțile în care ni se jucau copiii, ca pînă la urmă să izgonească graiul mioritic și din școli. Or, pomenindu-ne în urma acestei politici abile de deznaționalizare prin asimilare în minoritate (actualmente moldovenii constituie doar aproximativ 30 procente din numărul total al locuitorilor orașului), nu ne rămîne decît să culegem roadele crudei nedreptăți. Pînă și cea mai nevinovată încercare de a aminti cuiva că ești la tine acasă e întîmpinată cu reavoință și ostilitate fățișă.
...Astăzi nu ni se mai întinde «prietenește» mîna, astăzi sîntem amenințați cu pumnul. Și să nu credeți că stările de spirit amintite sînt împărtășite de indivizi aparte. La Tighina atitudinea sfidătoare față de moldoveni, față de tot ce-i moldovenesc e ridicată la rang de politică, politică inițiată de anumite persoane cu posturi de răspundere în aparatul economic și preluată din primăvara anului curent drept stindard și de membrii Sovietului orășenesc Bender (!) de deputați ai poporului în frunte cu președintele acestuia Gh. Pologov. Ca cele afirmate să nu fie luate drept simple declarații aș ruga să vă amintiți de modul în care s-a reacționat cînd băștinașii cereau cu insistență deschiderea unei școli moldovenești, de grevele îndreptate împotriva statalității limbii moldovenești și a grafiei latine, de maltratarea în vara trecută de către organele administrative de aici a tinerilor care intenționau să organizeze un miting întru susținerea luptei întregului popor pentru dreptate și adevăr...
În prezent la acestea și încă multe altele cu «binecuvîntarea capilor orașului» se adaugă lupta înverșunată împotriva Tricolorului, ignorîndu-se de fapt legile adoptate de parlamentul R.S.S. Moldova. Uneori lucrurile iau o întorsătură cu totul caraghioasă. Ținînd cu orice preț să se mențină în albia apelor stagnanțe, mult stimații noștri deputați au încercat dăunăzi să se opună pînă și timpului — orei locale — procedînd la ajustarea graficelor de lucru ale întreprinderilor și organizațiilor la ora Moscovei. Dumnealor nu le pasă nici de sănătatea copiilor, nici de pacea și liniștea celor maturi. La încercările localnicilor de a-i readuce în contextul realităților se răspunde prompt și fără echivoc: «Astea sînt cerințele colectivelor de muncă». După cum vedeți, abilitatea și ambiția, ba chiar și fariseismul de a-și camufla acțiunile cu «vrerea poporului» nu-i părăsește.
Pentru ziua de 1 iulie marii noștri «oameni politici» au mai pregătit o farsă — un referendum. Celor care vor participa la această acțiune de «triumf a democrației» li se propune să-și expună părerile în baza a patru chestiuni:
despre utilizarea noului drapel al R.S.S. Moldova, a Tricolorului, în varianta adoptată pe teritoriul Sovietului orășenesc Bender;
despre crearea asociației orașelor Bender și Tiraspol în limitele legii cu privire la autoadministrarea locală;
despre raționalitatea intrării orașului Bender în componența republicii autonome Transnistrene, în caz dacă aceasta va fi creată;
despre raționalitatea schimbării numelui orașului Bender în orașul Tighina.
Nici mai mult, nici mai puțin. După cum observați, Drapelul de Stat este dat drept un simplu «nou drapel» și încă în «varianta adoptată», ambițiile separatiste sînt camuflate prin legea cu privire la autoadministrarea locală, iar revenirea la numele istoric al orașului e prezentată drept o ordinară «pereimenovanie».
Nu sîntem chiar atît de naivi, cum ne crede tov. Pologov, ca să nu ne dăm seama de scopul urmărit procedîndu-se la o acțiune nelegitimă. Și de aceea credem că parlamentul republicii îi va da aprecierea cuvenită.
Cît despre deputații poporului de la Tighina, aș vrea să le spun: «Lăsați, tovarăși, ambițiile și dați dovadă de spirit civilizat (doar pretindeți că-l posedați). Și mai gîndiți-vă, cum vor fi respectate hotărîrile adoptate la scara orașului, dacă Dvs. înșivă sînteți certați cu legea?».
Sursă: Moldova Socialistă, Nr. 142, 21 iunie 1990, pagina 1, coloanele —.
