Într-o discuție particulară, un oarecare Ion mi-a mărturisit că a pierdut orice încredere în conducerea republicii. Iată explicația: încă în toamna lui 1990, cînd moldovenii din raionul Dubăsari ajutau poliția, în momentul cînd tot mai mulți din ei au început să se trezească, din ordinul dlor Snegur și Costaș toată poliția a fost scoasă din Transnistria, iar moldovenii de acolo au fost lăsați în prizonieratul separtiștilor. Lucrătorii poliției, văzînd că cedăm pas cu pas separatiștilor, s-au văzut nevoiți să treacă de partea lor. Și iată acum, cînd după evenimentele din decembrie 1991, noi iar am cedat, intelectualii au început să se strămute din Transnistria, iar ceilalți nu mai cred în nimeni.
De fapt, cam aceeași situație este și la sud, mai ales după ce poliția a fugit din Vulcănești. Spuneți-mi, vă rog, în care țară poliția, în loc să restabilească ordinea publică, fuge singură de criminali și se plînge pe ei? Consider că dacă domnii Snegur și Costaș nu iau măsuri cu criminalii de stat gen Smirnov, ci chiar se așază la masa de tratative cu dînșii, deci ei singuri încalcă Constituția și legile Moldovei, tratîndu-le după bunul lor plac, ori ignorează puterea executivă supremă, legile și hotărîrile Parlamentului. Ce să mai așteptăm de la separatiști?
Cu o lună în urmă pe teritoriul combinatului de conserve din Chișinău (str. Uzinelor, 19) a fost ruptă partea roșie a tricolorului arborat, astfel transformîndu-se în bicolor (steagul ucrainean). Doar la vreo 50 metri se află postul secției de pază a poliției (care «păzește» combinatul) și «Otdel vnevedomstvennoi ohranî» (așa și se numește pînă acum, după 2,5 ani de la adoptarea limbii de stat. Poate totuși limba de stat nu e cea română dar cea rusă, domnilor Snegur și Costaș? Cum se explică completa indiferență atunci cînd este ponegrit drapelul de stat? Aceasta se întîmplă aici deja a doua oară în decursul a 6 luni. Nu la Tiraspol ori Comrat, ci chiar în Chișinău. În care țară ar mai fi admis ca drapelul unui stat străin să fie arborat măcar pentru o oră? Aici e arborat deja de o lună. Și cu lumea aceasta complet idiferentă dl Snegur vrea să facă referendumuri!?!
În una din emisiunile programului «Novosti» corespondentul și-a încheiat reportajul aproximativ astfel: «Konflikt mejdu dvumea(?!) respublikami prodoljaetsea» Tot în același program la rubrica «sport» s-a spus că federația de fotbal din Transnistria (?) va participa în campionatul C.S.I.
Și acum mă întreb, ce fel de «sodrujestvo» (de la cuvîntul «Drujba») a iscălit dl Snegur dacă, practic, Transnistria totuși e recunoscută? Cît o să mai fie admisă astfel de colonie? Pe teritoriul Transnistriei sosesc mercenari din țările Comunității prin teritoriul a două state «prietene» — Rusia și Ucraina. Și nu e exclus că în urma ultimului conflict între Rusia și Ucraina va fi încheiat un nou tratat de tipul celui ca Molotov-Ribbentrop. Iar dl Plugaru ne spune povești. Martorii oculari care au transportat armament din Glinoaia la Chișinău, povestesc că a fost o simplă trădare din partea ofițerilor care cu cîteva zile mai înainte au depus jurămîntul Moldovei.
Cred că ați văzut la TV. avioanele procurate de «Valeologia», dar de ce nimeni n-a întrebat cine le va pilota? În timp ce ai noștri n-au de lucru, în timp ce mulți moldoveni din Rusia nu pot să se reîntoarcă acasă, dl Usturoi aduce piloți din Harkov, încălcînd astfel și legea despre migrație.
Sistemul aerian din republică a pierdut cîteva contracte convenabile, evaluate la milioane de dolari, propuse de Israel și alte state, tot din cauza indiferenței. Nu demult a fost creat un Departament aerian (pentru ce?) cu 33 de persoane! În fruntea lui se află un fost militar, iar ceilalți, în general, n-au nimic comun cu aviația.
Desigur că nu îi este ușor dlui Snegur, dar anume inconsecvența lui (după părerea mea) a adus în mare măsură la situația respectivă. Printre altele ar fi bine să revenim la cuvîntarea rostită de dl Snegur în Parlament cînd a cerut (și a obținut) instituirea postului de Președinte în toamna lui 1990 și vom găsi cîteva propoziții foarte interesante. Iată de ce nu mă miră zvonurile privind ultima întîlnire a dlui Snegur cu Smirnov.
Unul din primii pași spre independență în Țările Baltice a fost crearea centrelor de informație în Europa, astfel încît țările Occidentului să nu fie induse în eroare de TASS. Dar noi ce facem? Chiar și M. Sochircă face niște reportaje superficiale și neinteresante.
Deci ce e totuși la mijloc, domnilor: incompetență, sabotaj ori altceva? Și în toate acestea sînt de vină atît conducerea republicii, cît și dedublarea noastră națională. Desigur, e rău că n-avem și un lider adevărat. Consider că dnii M. Druc, A. Moșanu, C. Oboroc sînt buni patrioți, dar nu și politicieni adevărați.
Sursă: Sfatul Țării, Nr. —, 4 februarie 1992, pagina 3, coloanele —.
