Liderii autoproclamatei «Republici Moldovenești Nistrene» au făcut încă un pas spre continuarea confruntării, zădărnicind eforturile susținute ale comisiilor de conciliere pentru normalizarea situației din raioanele din stînga Nistrului ale Moldovei. Ia zilele de 9—10 mai 1992, la Tiraspol a avut loc un congres «extraordinar» al oamenilor muncii din Transnistria. Urmînd scopuri ambițioase, cu bătaie lungă, organizatorii au recurs la angajarea premeditată a oamenilor muncii din această regiune, și în primul rînd a muncitorimii în orbita luptelor politice condamnabile. Acest lucru s-a făcut pentru a imprima luptei lor un caracter de solidaritate proletară, pentru a camufla adevăratele ei obiective, tendințele separatiste, precum și impasul care devine tot mai evident. Profitînd de sentimentele nobile ale oamenilor, care vor să trăiască în pace și înțelegere, să muncească nestingherit în cîmp și la strung în numele fericirii, ei continuă să manipuleze noțiunile de libertate, onoare, demnitate.
Separatiștii au adunat la acest pretins congres circa […]
Sursă: Moldova Suverană, Nr. —, 19 mai 1992, pagina 1, coloanele —.
