La prima vedere istoria a două localități — una de pe Valea Nistrului și alta de pe Valea Vîlsanului — nu pare a fi asemănătoare. Deosebite le sînt așezările geografice, dar frumoase și pitorești, deosebite-s preocupările oamenilor, dar în pofida regimului ccaușist și a ocupației rusești acești vrednici locuitori de țară dintotdeauna au păstrat vie în suflet iubirea de neam.
Și nu întîmplător, pe timpuri de restriște, o bună parte de moldoveni și-au găsit refugiu la poale pe munte, iar mai apoi chiar și odihna de veci.
Aparținînd profesorului universitar din București, dl Nicolae Leonăchescu, neobositul președinte al Societății cultural-științifice «Stroești-Argeș», ideea apropierii celor două localități și a colaborării lor, căci, vorba Domniei sale, «înfrățiți am fost de aceeași istorie», s-a prins în suflete, transpunîndu-se în fapt o acțiune nobilă.
Sosirea primei delegații din Stroești, Rîbnița, pe locurile de leagăn ale Basarabilor, întemeitori de țară, a fost un eveniment de amploare pentru stroeștenii argeșeni, care s-a transformat într-o mare sărbătoare a comunei întregi. Programul manifestărilor cu acest prilej s-a extins pe cîteva zile. Căminul cultural, împodobit cu frumoase covoare naționale, i-a găzduit pe toți participanții mai întîi la cea de-a XX-ea sesiune științifică a Societății cultural-științifice «Stroești-Argeș», care are o bogată experiență de activitate — 19 ani, fiind una din cele mai vechi organizații obștești de acest gen din România. În cadrul comunicărilor au fost trecute în revistă capacitățile economice și valențele culturale ale celor două comunități. Tot aici au fost derulate 3 filme documentare de scurt metraj despre ambele sate Stroești.
Delegația din Republica Moldova a fost condusă de primarul satului, dna Iulia Paiu, care a prezentat cîteva pagini din istoria Stroeștilor, Moldova, viața culturală fiind completată prin relatarea directorului căminului cultural, dl Mihail Pascaru, cea medicală de dna Nadejda Pascari, șefa policlinicii sătești, și aspecte din viața școlii au fost oglindite de directoarea, dna Tamara Saleba. Cu lacrimi în ochi a fost ascultată comunicarea învățătoarei de limbă și literatura română, dna Nina Bordeianu. Dumneaei a povestit cum a fost introdusă limba de stat și grafia latină la școala din Stroești, cu ce greutăți s-au confruntat și se mai confruntă — lipsa de manuale, cărți, materiale didactice. Chiar atunci gazdele au lansat acțiunea «Cărți pentru copiii din Transnistria», așa că la sfîrșitul vizitei oaspeții au primit în dar de la prietenii munteni colete.
Vreau să menționez că sesiunea s-a desfășurat la un înalt nivel științific cu participarea unor pedagogi și savanți din țară. Au prezentat un interes deosebit referatele: «Aspecte ale întrevederii dintre generalul Ion Antonescu și Mussolini», «Recepția din 1939 a postului de radio Chișinău», autor ing. Iacobescu D. Ștefan din București, «Demografie, educație, cultură — factori de progres și dezvoltare a națiunii române», autor ing. Năstase I. Gabriel din București ș. a.
Sesiunea a fost însoțită de vernisajul expoziției «Icoane pe sticlă» a pictoriței Sesman Hadeșiu Tatiana, originară din Stroești, Argeș, și vernisajul expoziției filatelice a unui grup de piteșteni, originari din Basarabia. Cu ocazia înfrățirii acestor două localități a fost emis un plic special și o gamă filatelică publicistică.
Schimbul de opinii și impresii nu s-a terminat la căminul cultural, dar a continuat pînă seara tîrziu în sînul familiilor, unde au fost cazați oaspeții.
A doua zi părintele Tache Emil a oficiat o slujbă de pomenire a basarabenilor Gheorghe și Maria Harea, refugiați în 1944, care mai tîrziu și-au găsit odihna de veci la cimitirul comunei.
Frumoase întîlniri au avut oaspeții din Stroești, Rîbnița, cu profesorii care i-au invitat și la școală, și acasă, le-au împărtășit bucuriile și necazurile, fiind receptivi la greutățile pe care le au de înfruntat frații lor de pe Valea Nistrului.
La balul societății, bal tradițional la care participă tineri din mai multe sate, a fost aleasă regina în persoana domnișoarei Mihaela Leonăchescu. Aici oaspeții au fost frapați de măiestria dansatorilor, ori mai bine spus de păstrarea tradițiilor naționale, căci hora și sîrba cu vătavul în frunte, alte dansuri populare le învîrteau cu iscusință toți — de la mic la mare.
La încheierea vizitei delegația din Republica Moldova a beneficiat și de o frumoasă excursie la Curtea de Argeș.
Clipe de neuitat, momente care s-au înscris pe viu în memoria participanților. Acest eveniment de anvergură a înscris o pagină în istoria acestor două sate, care și-au dat mîna! Stroești — Rîbnița, Stroești — Argeș, cuprinsă în istoria întregului neam.
La 27 noiembrie curent stroeștenii agreșeni sînt așteptați la sărbătoarea satului Stroești, Rîbnița.
Sursă: Moldova Suverană, Nr. —, 20 august 1991, pagina 3, coloanele —.
