E absolut inutil a încerca să convingi pe cineva că oamenii ar fi trăit mult mai avut dacă producerea armamentelor nu ar fi înghițit mijloace materiale uriașe, că foarte multe vieți omenești nu ar fi fost curmate dacă nu ar fi apărut războaiele în care acești munți de arme au fost puse în funcțiune.
Rîndurile de mai jos au alt scop, propunîndu-și să-l alarmeze pe cititor în privința pericolului pe care-l prezintă și-l va prezenta pentru noi arma hoinară, adică rătăcitoare, necontrolată de puterea statală.
Da, în societatea contemporană omul cu arma, cu regret, e foarte frecvent. Pentru că practicarea unui șir de activități presupune ca persoanele ce le profesează să fie înarmate cu arme de foc. Avem nevoie de armată, grăniceri, polițiști. Astăzi nu pot să-și exercite funcțiile fără arme nici piloții navelor aeriene, încasatorii și mai multe categorii din serviciile de pază.
Dar în toate aceste și în alte cazuri similare (de exemplu vînătorii) arma este ținută în evidență, iar folosirea ei se află sub control și dacă s-a comis o abatere, infracțiune sau crimă se aplică sancțiuni.
Cu totul alta este actualmente situația la noi. Războiul dezlănțuit de separatiști a făcut ca armele să ajungă pe mîinile mai multor oameni. Astfel trebuie să constatăm cu mare regret că de la răsărit ne-a mai venit o pacoste, de care avem parte de la '40 încoace.
E greu să calculezi cît armament a nimerit în mîinile acelor cetățeni din raioanele transnistrene ale Moldovei care ne privesc cu ostilitate. Neîndoielnic este însă un lucru: o cantitate mare. Și nu numai peste Nistru, ci și în Tighina, fapt despre care ne vorbește continuarea focului acolo de către așa-zisele forțe necontrolate (de fapt sînt forțe ale regimului din Tiraspol, însă calificarea lor ca forțe necontrolate, ca o a treia forță se face pentru a afirma că acestea ar putea fi și detașamente ale Republicii Moldova).
Însă regimul tiraspolean ne-a impus și nouă înarmarea. La apărarea integrității republicii și a vieții oamenilor din satele atacate de separatiști s-au ridicat nu numai poliția și mai tîrziu armata în curs de formare, dar și volun-
(Sfîrșit în pag. 3).
Sursă: Moldova Suverană, Nr. 110 (17980), 5 august 1992, pagina 1, coloanele —.
