[Î]n ultimul timp a sporit [c]onsiderabil încordarea în rai[oa]nele din stînga Nistrului ale Republicii Moldova. Forțele [pro]imperiale și procomuniste [au] întreprins încă un pas în[d]reptat spre distrugerea în [c]ontinuare a structurilor sta[ta]le ale Republicii Moldova [în] zona respectivă. De data [a]ceasta obiect al terorii înver[șu]nate a devenit populația ca[re] a participat la alegerile pre[zi]dențiale de la 8 decembrie [1]991 și care nu sprijină ideea [de]zmembrării teritoriului re[pu]blicii. Așa-zișii lideri din [T]ransnistria, care vehiculează [în] mod fățarnic lozincile apă[ră]rii drepturilor omului, trans[for]mă această zonă într-un la[g]ăr de concentrare militaro-co[mu]nist.
Eșecul puciului din august [1]991 a făcut ca forțele politice [re]acționare ale fostei U.R.S.S. [s]ă caute noi forme de luptă [îm]potriva transformărilor de[mo]cratice. Astăzi se mizează pe faptul că criza social-economică ce se adîncește, legată de dificultățile trecerii la economia de piață, trezește nemulțumirea maselor largi ale populației. Se formează din timp un fel de capete de pod cu largi implicații de perspectivă. Anume în această calitate, încă din anul 1989, sînt folosite unele localități din partea stîngă a Nistrului a Republicii Moldova.
Subunitățile militare ale C.S.I., dislocate în această zonă, se află deja de mult timp în atmosfera unei psihoze în masă. Ca urmare a acestui fapt unii ofițeri de carieră în frunte cu fostul comandant al armatei a 14-a, general Iakovlev, precum și mulți ofițeri în rezervă, au trecut deschis de partea separatiștilor, încălcînd astfel jurămîntul militar. Formațiunile militare ilegale erau asigurate din plin cu arme și mijloace tehnice moderne. Aceste formațiuni înarmate pînă în dinți, la fel ca și mercenarii, care se autointitulează căzăcime rusească, se dedau astăzi la fărădelegi împotriva populației pașnice. Se varsă sînge, au apărut primii refugiați.
O dovadă în plus a faptului că în această parte a Republicii Moldova conflictul nu are caracter local este și poziția multor mijloace de informare în masă de pe teritoriul Federației Ruse. Ignorînd normele elementare ale eticii profesionale, ele recurg la cele mai josnice metode pentru distabilizarea situației.
Drept un nou exemplu grăitor în această privință servește dezinformarea transmisă în cadrul programului «Novosti» («Actualități») al radiotelecompaniei «Ostankino» la ora 18.45, în ziua de 8 martie a. c. Referindu-se la surse așa-zise sigure, s-a declarat că de pe teritoriul Republicii Moldova ar fi fost, chipurile, expediate în România 28 de sicrie cu corpurile neînsuflețite ale celor căzuți în timpul ultimelor ciocniri din Transnistria.
În legătură cu difuzarea acestui fals grosolan, conducerea Republicii Moldova declară un protest hotărît și îl califică drept o provocare politică, prin care se urmărește scopul de a se justifica participarea cetățenilor Federației Ruse la teroarea declanșată împotriva populației pașnice a statului nostru.
Conducerea Republicii Moldova declară cu toată răspunderea că nici un cetățean al României nu a participat la aceste conflicte.
Totodată, consider că e de datoria mea să declar că, în calitate de stat independent și de membru al O.N.U., Republica Moldova își rezervă dreptul să ceară, în caz de necesitate, ajutorul corespunzător de la celelalte state ale comunității mondiale.
8 martie.
Sursă: Moldova Suverană, Nr. —, 10 martie 1992, pagina 1, coloanele —.
