PPresa 90-92Arhivă de presăÎnapoi la 30 noiembrie 1991
Caută în arhivă⌘K
NoutățiNr. 147 (11447) · Pagina 1 · Coloanele —

Semnalează o problemă

Despre: „Apelul”

Ce vrei să faci?

Apelul

Asociației moldovenilor transnistreni în Basarabia către poporul din Republica Nistreană

De Biroul Asociației pămîntenilor
Textul articolului

Dragi compatrioți! Noi, originarii din Regiunea Nistreană, în această oră hotărîtoare ne adresăm către dumneavoastră, către mamele și tații noștri, frații și surorile noastre, către prieteni. Să spunem că 1 decembrie e ziua desfășurării referendumului asupra chestiunii independenței Republicii Nistrene și alegerilor Președintelui ei înseamnă să nu spunem nimic. Noi sîntem adînc convinși, că 1 decembrie 1991 e o zi de alegere a destinului propriu, a viitorului copiilor dumneavoastră și ai noștri, nepoților și strănepoților dumneavoastră și ai noștri. Dumneavoastră și noi avem acum șansa de a ne salva.

Am ajuns la o așa convingere prin rațiunea noastră, prin suferințele noastre. Cînd soarta ne-a adus în Basarabia, nici n-am presupus că vom deveni izgoi, «străini printre ai noștri». Timpul, însă, a făcut corectările sale. În ultimii ani ne înlătură din sfera profesiilor cu prestigiu și structurilor administrative. Copiii plaiului nistrean, în majoritatea lor, au devenit oameni de prisos în instituțiile de învățămînt din Moldova. Președintele ei M. Snegur în «bunătatea sa de tată» ne-a numit cu cinism pe noi cu dumneavoastră mancurți, fără să-și lase în jos privirea de rușine. Ne simțim foarte greu, mai ales cei ce sîntem în așa-zisa căsătorie mixtă. După părerea autorităților de la Chișinău, aceștia nu numai că-s simplii mancurți, dar mancurți la patrat. Degrabă va începe să acționeze legea draconică a Moldovei cu privire la limba de stat, și atunci copiii multora dintre noi, sociile noastre și soții vor deveni șomeri.

Înlăturîndu-ne pe noi, autoritățile Moldovei eliberează spațiul individual și social pentru basarabenii «băștinași» și pentru cetățenii statului vecin. De acum e numit în funcția de rector al Academiei de economie un cetățean al României. De acum invită la licee, în școli și la instituțiile superioare de învățămînt profesori din România. Copărtașul lui Hitler, fascistul I. Antonescu, actele căruia sînt bine cunoscute în Regiunea Nistreană, de acum e ridicat pe piedestalul de erou național. Publicațiile parlamentare ale Moldovei de acum tipăresc portretele lui. Ele au comunicat deja despre chemarea la slujba bisericească și la baterea clopotelor în cinstea zilei de omorîre a acestui călău.

Acesta, însă, e abia începutul. Autoritățile desfășoară cu insistență lucrurile în direcția unirii republicii cu România. Frontul popular tinde să facă aceasta imediat, iar M. Snegur – «pas cu pas». Astfel e vorba doar despre șerpuirile tactice el uneia și aceleeași linii strategice. Deatîta și vă chemăm să vă prezentați în ziua de 1 decembrie la urnele de vot și să votați pentru independența Republicii noastre Nistrene, să alegeți Președintele ei. Astfel vom renunța la croiala română a hainei noastre de stat, deoarece noi avem:

– memoria noastră istorică, care a întipărit soarta seculară cu Rusia și cu alte republici;

– conștiința, tradițiile și modul nostru de viață, care sînt incompatibile cu prioritatea unei națiuni asupra celorlalte nații;

– înțelegerea faptului că sentimentele și gîndurile rînjite, care s-au manifestat de acum de două ori în evenimentele de la Dubăsari, n-au secat;

– responsabilitatea istorică pentru soarta Patriei noastre;

– înțelegerea binelui și răului: poporul Republicii Nistrene nu e mai puțin virtuos decît poporul Moldovei, cu toate că valurile Nistrului sînt mai furtunoase, decît valurile Prutului cu nivel scăzut;

– încrederea că conducerea grupului proromân nenumeros «Transnistria» se va convinge repede de aceea, că domnii îi jertfesc cu aceeaș ușurință pe robii lor, ca și pe prietenii patrupezi credincioși;

– în acelaș timp și înțelegerea faptului, că nu trebuie de judecat despre întregul popor vecin pe baza a cîteva exemplare murdare;

– dorința nestrămutată de a restabili statalitatea noastră, de care ne-au lipsit în anul 1940;

– voința spre aceea ca să nu ne pomenim în rolul de oameni ce strigă sub biciul român în limba română, cum a mai fost în anii de ocupație;

– așa candidați în posturile de conducători ai republicii, cum sînt G. S. Maracuța, I. M. Smirnov, care și-au dovedit în realitate credința față de interesele noastre.

Votînd la 1 decembrie pentru independența Republicii Nistrene și alegînd Președintele ei, ne veți da și nouă o șansă la libertate și refugiu.

Sursă: Noutăți, Nr. 147 (11447), 30 noiembrie 1991, pagina 1, coloanele —.

Trimite corectura

0 modificări la „Apelul”. Un redactor le verifică înainte să apară pe site.

Îți scriem după ce e verificată.

Acest articol · p.1