La 22 septembrie, orele 15.00, la Moscova, într-o atmosferă solemnă, Mircea Snegur și Boris Elțin au semnat Tratatul cu privire la principiile relațiilor interstatale ale R.S.S. Moldova și R.S.F.S.R. care conține o preambulă și 23 de articole.
La negocierile de la Moscova a participat și Victor Grebenșcicov, consultant superior al prim-ministrului Republicii Moldova pentru problemele minorității ruse și relațiile cu Rusia.
— Îmi dau seama de bucuria pe care ați trăit-o în acea zi de sîmbătă. Spuneți-mi însă: bucuria a însemnat deopotrivă și o împlinire? Altfel spus, credeați cîndva posibilă o asemenea deschidere către lume?
— Cum știți, la 21—22 septembrie la Moscova a avut loc runda a doua a tratativelor moldo-ruse, începutul lor fiind pus la Chișinău la 1 septembrie. Din partea Moldovei la negocieri au participat Ion Hadârcă, prim-vicepreședinte al Sovietului Suprem al republicii (conducător al delegației), Constantin Oboroc, prim-viceprim-ministru, Petru Munteanu, vicepreședinte al comisiei parlamentare pentru relațiile externe, Silvestru Maximilian, ministru-adjunct al economiei naționale, și, de asemenea, interlocutorul pe care îl aveți vizavi.
Firește, am confruntat și anumite dificultăți. Delegația rusă a fost eterogenă. Unii ne înțelegeau mai bine, alții — mai puțin. Se simțea chiar dorința unora de a tărăgăna convorbirile, ba, mai mult ca atît, a amîna semnarea Tratatului. A apărut și o piedică din partea separatiștilor din Moldova, un reprezentant al cărora a încercat să solicite audiență prim-ministrului Rusiei, dar această încercare a eșuat. Cum știți, a intervenit și nenorocul. În ajun Boris Elțin a nimerit într-un accident rutier.
Unii membri ai delegației ruse insistau să fie amînată semnarea documentelor pe luni sau sîmbăta viitoare.
— O zi mai devreme sau o zi mai tîrziu, parcă contează atunci cînd aproape trei secole n-am fost deschiși spre lume?
— Poate că nu contează. Poate că a fost la mijloc un joc. Sau cineva a sperat că se schimbă ea vremea, chiar și în două zile. În jurul acestui Tratat și, în general, în jurul relațiilor Rusiei cu alte republici se aprindeau spiritele. La sesiunea Sovietului Suprem, la care am avut ocazia să asist, unii deputați se pronunțau împotriva încheierii oricărui tratat. E cunoscută cuvîntarea lui Mihail Gorbaciov. Deci, fiecare zi, ba cu atît mai mult o săptămînă, putea să schimbe situația.
Boris Elțin a manifestat curaj și bărbăție prezentîndu-se la semnarea documentelor.
Tratatul cu privire la principiile relațiilor interstatale ale R.S.S. Moldova cu R.S.F.S.R. are o însemnătate deosebită pentru ambele părți. Moldova de dincoace de Prut, de fapt, a semnat primul său tratat internațional. De menționat că acesta e al doilea Tratat direct dintre Moldova și Rusia după cel din anul 1711 semnat de Dimitrie Cantemir și Petru I. La drept vorbind, ambele Părți de facto devin subiecte ale dreptului internațional.
— Spunea cineva că privind relațiile externe guvernul republicii va lucra în două direcții: prima va ține de intensificarea relațiilor pe orizontală, adică cu fostele republici unionale, a doua rezidă în diversitatea legăturilor lor cu statele din lumea mare. Să însemne aceasta că un acord dintre Moldova și, bunăoară, Lituania sau Rusia are o importanță mai mică pentru noi decît un tratat dintre țărișoara noastră și Italia sau Germania?
— Sînt la fel de importante. Conform dreptului internațional toate țările sînt egale. Dar avînd în vedere că relațiile noastre cu Rusia sînt mai trainice, pentru noi are o importanță deosebită acest Tratat. El a fost încheiat pe o perioadă de 10 ani și în cazul dacă nici o Parte nu va manifesta dorința de a-l denunța, el poate fi prelungit pe următorii zece ani ș.a.m.d. Părțile și-au exprimat atașamentul față de normele dreptului internațional. Ele recunosc și se obligă să respecte suveranitatea de stat, ceea ce e foarte important.
În Tratat se spune că Părțile vor colabora în domeniile politic, economic, tehnico-științific, comercial ș.a. Rusia se pronunță pentru integritatea teritorială a Moldovei și nu va susține forțele separatiste.
Conform acordului, actualii locuitori ai Moldovei de naționalitate rusă capătă dreptul de a primi cetățenia Rusiei, iar moldovenii din R.S.F.S.R., respectiv, cetățenia Moldovei.
Este important faptul, că într-un articol Părțile se pronunță pentru dezvoltarea și păstrarea limbilor naționale, culturii și tradițiilor minorităților naționale. Rusia și Moldova [vor coordona …] procesele de migrație. Și î[n] caz dacă cineva dintre ruși[i] care locuiesc acum în republi[că] la noi vor dori, fără nici [o] constrîngere, firește, să plec[e] din diferite motive în Rusia atunci acestor persoane li s[e] va acorda ajutor și, invers, î[n] cazul dacă moldovenii vor do[ri] să se întoarcă la baștină [li] se va acorda ajutor. Da[r] iarăși, aceste lucruri vor [fi] concretizate într-un acord special.
În Tratat se vorbește [și] despre ecologie, proprietat[e]. Se subliniază că acest document nu aduce prejudicii un[or] terțe părți.
Și, reieșind din conțin[u]tul acestui Tratat de importanță majoră, aș vrea [să] spun cîteva cuvinte despre r[o]lul minorităților naționale. P[ă]rerea mea e că rușii din Moldova și moldovenii din Rus[ia] trebuie să se încadreze cît m[ai] activ în lucrul de consolida[re] a relațiilor dintre aceste do[uă] popoare. Este misiunea lor [de] onoare.
— Să ne întoarcem la [în]trebarea mai multor citito[ri] ai săptămînalului nostru: c[a]re-s preconizările de rigoa[re] ale acordului guvernament[al] semnat în aceeași zi de sîmb[ă]tă, 22 septembrie?
— Într-adevăr, în aceea[și] zi a fost încheiat un acord g[u]vernamental între cele do[uă] Părți, semnat respectiv [de] Mircea Druc și Ivan S[i]laev, premierul Rusiei. Ca[re] este ideea principală a ace[s]tui document? A păstra leg[ă]turile economice care s-a[u] stabilit între Moldova și Ru[sia] la actualul nivel. Astf[el,] temerile unor persoane că [nu] vor primi din Rusia mater[ie] primă și producție finită [nu] sînt întemeiate.
Iarăși vreau să mă refer [la] Boris Elțin, care după semn[a]rea Tratatului a găsit vrem[e] să stea de vorbă cu delega[ția] noastră. În timpul convorbi[ri]lor domnul Mircea Druc [a] spus inspirat: «Rusia e [cu] noi», la care cuvinte memb[rii] delegației ruse au răspuns [cu] încuviințare. Într-adevăr, R[u]sia e cu Moldova. Și cu m[ol]dovenii, și cu rușii, și cu t[oți] cetățenii de bună credință [ca]re se pronunță pentru înnoi[rea] societății, pentru suveranita[tea] și colaborarea popoarelor eg[a]le în drepturi.
— Semnarea Tratatului p[oa]te fi oare interpretată ca a[de]rarea Părților la oricare un[iu]ne sau comunitate de state?
— Poziția Moldovei [e] cunoscută. Aici nu e ca[zul] să o subliniem încă o [da]tă. Dar trebuie de menționa[t că] Rusia și Moldova vor cola[bo]ra în direcția creării spațiu[lui] economic comun...
— Deci, Tratatul a f[ost] semnat. Ce urmează?
— El, repet, urmează să [fie] ratificat, ca apoi să fie ela[bo]rate un șir de acorduri c[on]crete referitor la fiec[are] chestiune. Adică, problem[a] migrației trebuie să fie reg[le]mentate printr-un acord s[pe]cial. Problemele cetățeniei, [de] asemenea. Aceste chesti[uni] formează un cadru pentru [ela]borarea unui tratat mai ge[ne]ral. Așa cum ne dictează pr[ac]tica internațională.
Ne așteaptă o muncă des[tul] de amplă.
Sursă: Vocea Poporului, Nr. 26, 2 octombrie 1990, pagina 2, coloanele —.
