Cititorii ziarului nostru știu că există un proces-verbal de normalizare a situației «în unele localități de pe teritoriul din stînga Nistrului al Republicii Moldova», semnat la 1 octombrie 1991 de primul ministru și primul locțiitor al Președintelui Parlamentului Moldovei pe de o parte și de președinții executivelor orășenești (raionale) din Regiunea Nistreană pe de altă parte. În documentul menționat nu numai că nu se amintește de Republica Nistreană, dar invers, prin acest proces-verbal se confirmă apartenența localităților ei la Republica Moldova, se întărește faptul că există o economie națională unică, o legislație și organe executive-de dispoziții și de ocrotire a drepturilor de asemenea unice, comune. Noi mai ținem minte și cum a fost semnat acest proces-verbal. Asemenea condiții a creat azi pentru Republica Nistreană, întreprinderile și organizațiile ei Banca națională a Moldovei, care, depășind împuternicirile, a suspendat în mod samovolnic operațiile de decontare pentru producția furnizată de întreprinderile din RSSMN. Astfel de acțiuni au dus la încălcarea ritmului de dezvoltare normală a relațiilor economice și de producție între furnizorii și primitorii producției. Aceste acțiuni trebuie să fie apreciate ca blocadă financiară și economică intenționată, folosită ca mijloc de presiune asupra Republicii Nistrene în soluționarea chestiunilor politice discutabile. Între timp, guvernul Republicii Moldova iarăși propune o «ieșire» din situație: a reînregistra băncile comerciale și altele, instituțiile de credit ale RSSMN la Banca națională a Moldovei. Ce înseamnă aceasta? Stimate cititor, vei afla care-i chestia citind articolul profesorului V. N. Iacovlev, doctor în științe juridice, «Independență sau jug», pe care îl publicăm azi.
Acceptarea propunerii guvernului Republicii Moldova cu privire la reînregistrarea băncilor comerciale și de alt fel, instituțiilor de credit din RSSMN la Banca națională a Moldovei înseamnă nu altceva decît autolichidarea financiară și economică, deci și politică a RSSM Nistrene.
Din momentul înregistrării activitatea instituțiilor bancare și de credit din RSSMN va fi regulată de legislația financiară a Republicii Moldova. Ne putem convinge ușor de inacceptabilitatea pentru noi a acestei legislații, studiind cu atenție Legea «Cu privire la Banca națională de stat a Moldovei (Banca națională a Moldovei)». În special, această lege prevede, că actele normative, emise de Banca națională a Moldovei, sînt obligatorii pentru toate băncile și instituțiile bancare, care funcționează și pe teritoriul RSSMN. Băncii naționale a Moldovei îi aparține dreptul exclusiv de a pune în circulație (emiterea) și a scoate din circulație semnele monetare. Ea regulează volumul și structura masei totale de bani în circulație, precum și a mijloacelor bănești pe conturi și pe depunerile persoanelor juridice și cetățenilor și alte obligații bănești ale băncilor. Numai acestei bănci îi aparține dreptul să deschidă pentru instituțiile de credit ale Republicii Moldova, inclusiv și ale RSSMN, pentru instituțiile străine de credit conturi ale corespondenților și altele, să reglementeze modul de executare a lucrărilor în privința conturilor acestea, precum și să reguleze cu ajutorul conturilor, deschise în departamentele sale de evidență, serviciile de compensare și de decontare între bănci și alte instituții de credit. Această bancă asigură, de asemenea, și executarea de casă a bugetului, regulează activitatea băncilor comerciale, înfăptuiește funcțiile concrete de supravedere asupra activității tuturor băncilor ce funcționează pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv și în RSSMN. Ea înfăptuiește și altă activitate, de caracter analogic, cu ajutorul căreia reduce la zero independența funcționării instituțiilor bancare și de credit ale RSSMN.
Adresarea ce conține cererea de a reînregistra sistemele bancare și de credit ale RSSMN la Banca națională a Moldovei va deveni temei juridic pentru lichidarea bugetelor de stat (republican) și locale ale RSSMN, deci și pentru lichidarea republicii ca atare. Din momentul reînregistrării băncilor ultimele devin subdiviziuni structurale (filiale) ale Băncii naționale a Moldovei, care sînt datoare să execute fără discuții legislația financiară și de credit a Republicii Moldova. Corespunzător se întroduce ordinea de formare și folosire a mijloacelor bugetare ale aceleeași republici, dar nu ale RSSMN. În așa condiții se exclude posibilitatea formării și funcționării bugetelor de stat (republican) și locale ale RSSMN. În acelaș timp o asemenea reînregistrare îi prezintă guvernului Moldovei posibilitatea de a închide conturile de corespondent ale băncilor RSSMN la băncile comerciale din regiunea Odesa.
Reînregistrarea instituțiilor bancare și de credit ale RSSMN la Banca națională a Moldovei înseamnă lipsirea sistemului bancar al RSSMN de dreptul de a intra de sine stătător în componența uniunii bancare, pe care o formează statele ce au intrat în comunitatea economică.
Ieșirea din situația financiară-economică complicată ce s-a creat o vedem nu în renunțarea la suveranitate, dar în întărirea ei.
Pe primul plan trebuie să stee aici activitatea în privința statornicirii și dezvoltării cu perspectivă a sistemului bancar și de credit al RSSMN. În etapa actuală trebuie să ocupe un loc important deschiderea temporară a conturilor de corespondent ale băncilor RSSMN la băncile comerciale din regiunea Odesa.
În al doilea rînd, este extrem de necesar de a asigura urgent executarea hotărîrii Sovietului Suprem al RSSMN din 18 octombrie 1991 «Cu privire la blocada financiară și economică, anunțată de Banca națională a Republicii Moldova față de întreprinderile RSSM Nistrene». Activitatea cunoscutelor persoane oficiale din guvernul Republicii Moldova și funcționarilor de la Banca națională a Moldovei în ce privește suspendarea operațiilor bancare de decontare pentru producția livrată în Republica Moldova de întreprinderile din RSSMN este criminală și vinovații trebuie să fie trași la răspundere penală. Materialul în această privință trebuie să fie prezentat urgent la procuratura Republicii Moldova.
Prin această activitate criminală au fost încălcate legăturile economice și de producție normale. Astfel a fost pricinuită o daună serioasă participanților la ea, precum și economiei naționale a întregii RSSMN. Ca rezultat, operațiile bancare bănești de decontare prin mijlocire obișnuite între furnizorii producției și beneficiari au fost transformate într-o unealtă de presiune politică asupra organelor puterii și conducerii RSSMN. În această acțiune politică mai vedem în afară de cele menționate și o încălcare a articolului 5 din Legea Republicii Moldova de la 12 iunie 1991 «Cu privire la bănci și la activitatea bancară», unde se spune, că băncile sînt independente de organele puterii de stat și conducerii, ele adoptă hotărîri ce țin de activitatea lor în corespundere cu statutele lor și cu Legea prezentă.
În al treilea rînd, este extrem de necesar de a folosi calea de arbitraj a restabilirii unor legături economice normale între întreprinderile (asociațiile) din RSSMN și întreprinderile (asociațiile) din Republica Moldova. Urmează de a asigura prin metoda de acțiune în justiție nu numai compensarea pagubei, pricinuite întreprinderilor (asociațiilor) din RSSMN, dar și tragerea la răspundere suplimentară (în afară de persoanele coresponsabile) Banca națională a Moldovei. Ultima, în conformitate cu legislația financiară, pentru netrecerea la timp la cheltuieli (nu mai tîrziu de următoarea zi după primirea documentului corespunzător) a mijloacelor de pe contul posesorului (celui ce primește producția) în favoarea furnizorului producției, trebuie să plătească în favoarea posesorului contului amendă de 0,5 procente din suma care n-a fost trecută la timp la cheltuieli pentru fiecare zi de reținere.
În al patrulea rînd, în relațiile economice cu primitorii producției, care se află pe teritoriul Republicii Moldova, e necesar de a se călăuzi strict de hotărîrea Sovietului Suprem al RSSMN cu privire la întroducerea acceptului prealabil al cererii, adică achitarea în prealabil pentru producția livrată. Abaterea de la această formă de decontare în condițiile contemporane poate să pricinuiască mari pagube întreprinderilor-furnizoare de producție.
În al cincilea rînd, debalansația legăturilor economice din motive politice d[…]ză necesitatea d[e] […] reorienta rela[țiilor] economice recip[roce] ale întreprinder[ilor] (asociațiilor) […] RSSMN la alte re[giuni] ale țării – R[…] Ucraina, Beloru[sia,] Cazahstan ș. a., oco[lînd] Republica Moldova.
Independența RS[SMN] în cadrul Uniu[nii] […] statelor suver[ane] […] poate fi apărată nu[mai] pe baza funcțion[ării] normale a rela[țiilor] marfare și bănești […] condițiile de tre[cere] la economia de p[iață.] Însă o așa funcțio[nare] a relațiilor mar[fare] și bănești poate […] asigurată nu printr-[un] simplu act de [re]înregistrare a bănc[ilor] RSSMN la Banca na[țio]nală a Moldovei, dar […] calea deschiderii se[cți]ilor, filialelor […] reprezentanțelor s[…] bancare pe terito[riul] Republicii Moldov[a,] asemenea posibilita[te] prevăzută în artic[olul] 5 din Legea Republ[icii] Moldova «Cu privi[re] […] bănci și la activ[itatea] bancară». Pentru a […] se cere doar de a […] licență de la […] națională a Mol[dovei,] ceea ce și urm[ează] […] obținem, dar nu […] înregistrare, […] imediat va fi […] de înghițirea nem[…] tă a băncilor […] de către banca […] lă a Moldove[i] […] aceasta RSSM N[istreană] va fi lipsită […] pendența eco[nomică,] financiară, de[ci] […] independența […]
Sursă: Noutăți, Nr. 142, 16 noiembrie 1991, pagina 1, coloanele —.
