La 17 septembrie, la Dubăsari, a avut loc o ședință lărgită în deplasare a Guvernului R.S.S. Moldova, consacrată problemelor dezvoltării social-economice a orașului și raionului. La ședință au fost invitați conducători de gospodării și de întreprinderi industriale, deputați ai poporului din Sovietul orășenesc și președinți de Soviete sătești, conducători de servicii raionale, alți lucrători cu funcții de răspundere.
Au prezentat informări despre starea de lucruri din raion și din oraș Ion Mițcul, președintele comitetului executiv raional Dubăsari, și Mihail Mușumanschi, președintele comitetului executiv orășenesc, care au conturat un cerc de probleme în a căror rezolvare autoritățile locale contează pe ajutorul Guvernului Moldovei. S-a menționat că majoritatea dificultăților sînt legate de construcții: nu ajung obiective de menire social-culturală, cămine culturale și magazine, se simte o lipsă acută de locuri în școli și în grădinițele de copii. De exemplu, în satele Pîrîta, Molovata și altele copiii sînt asigurați cu locuri în școli doar în proporție de 20—30 la sută, din care cauză elevii sînt nevoiți să învețe în două schimburi. La grădinițele de copii din raion nu ajung mai bine de trei mii de locuri.
La fel de acută este și problema construcției instituțiilor curative și drumurilor. Astfel, policlinica din centrul raional se mai află și acum în aceeași clădire în care era amplasată în perioada construcției hidrocentralei Dubăsari. Se cere demult reconstruită artera principală a raionului. Un fapt paradoxal e că în acest raion, unde în construcții este de lucru și de lucru, funcționează șase organizații de construcții, însă numai două din ele lucrează în cadrul raionului, pe cînd celelalte — interraionale — execută lucrări de construcții-montaj pe întreg teritoriul Moldovei.
O altă problemă care trebuie soluționată fără întîrziere este criza ecologică tot mai amenințătoare. Raionul suferă din cauza numărului excesiv de baze de odihnă de pe ambele maluri ale Nistrului. Deși e un oraș industrial, la Dubăsari nu există nici pînă acum instalații moderne de epurare. Din cauza că lipsește un sistem centralizat de încălzire, iarna fumegă în continuu 48 de cazangerii, dintre care 40 lucrează cu combustibil solid.
Există multe probleme nerezolvate în ceea ce privește telefonizarea și gazificarea satelor, asigurarea populației cu produse alimentare și cu mărfuri de primă necesitate. Conducătorii comitetelor executive și ai Sovietelor sătești din raion au propus căi concrete de soluționare a anumitor probleme, au cerut susținere și ajutor din partea membrilor Guvernului.
C. Tampiza, vice-prim-ministru, ministrul economiei naționale al republicii, a subliniat că a sosit demult timpul să se procedeze la rezolvarea problemelor social-economice acute și să se renunțe la politică. Trecerea la relațiile de piață cere din partea conducătorilor raionului acțiuni eficiente pentru crearea unei baze financiare proprii, pentru sporirea capacităților organizațiilor proprii de construcții și pentru folosirea lor rațională. Ministrul economiei naționale, precum și A. Sangheli, prim-viceprim-ministru, ministrul agriculturii și alimentației, V. Cozlov, ministrul transporturilor, G. Călugăru, ministrul construcțiilor, au răspuns la numeroase întrebări ale participanților la ședință, au formulat propuneri în vederea depășirii dificultăților scoase la iveală. Ei au subliniat că autoritățile locale trebuie să dea dovadă de inițiativă, să nu se teamă de independență, să caute soluții nestandard. Cît despre ajutorul ministerelor, s-a relevat că tot ce este rațional se va bucura de un sprijin concret din partea Guvernului.
În cuvîntarea prim-viceprim-ministrului C. Oboroc s-a subliniat necesitatea asigurării transparenței în activitatea organelor locale ale puterii. Oamenii trebuie să știe ce se face pentru creșterea bunăstării lor. Aceasta se referă, după părerea sa, și la Guvernul republicii: nici aici nu există și nici nu trebuie să existe nici un fel de secrete. În prezent se desfășoară pregătiri pentru trecerea la economia de piață, se elaborează un complex de măsuri pentru apărarea intereselor consumatorilor și păturilor mai puțin asigurate ale populației. Afară de aceasta, toată lumea trebuie să știe că nimeni nu intenționează să rupă relațiile cu Rusia sau cu alte republici. Dimpotrivă, sînt în toi pregătirile pentru încheierea unor tratate de colaborare reciproc avantajoasă. Și putem spera că această colaborare va fi intensă și fructuoasă.
În cadrul ședinței a fost adoptată hotărîrea corespunzătoare, care prevede măsuri concrete de soluționare a unei serii întregi de probleme.
Bilanțul ședinței în deplasare a Guvernului a fost făcut de Primul ministru al R.S.S. Moldova, Mircea Druc. D-lui a menționat că ea a fost utilă pentru ambele părți și că pe viitor ședințele în deplasare trebuie să se transforme într-o practică permanentă a activității Guvernului.
* * *
Din păcate, în ziua ședinței la Dubăsari n-au lipsit nici excesele nedorite. În timpul lucrărilor Primul ministru al R.S.S. Moldova, Mircea Druc, s-a văzut nevoit să iasă din sală pentru a sta de vorbă cu oamenii adunați în fața clădirii, care cereau o întîlnire cu el. Încercînd să-i calmeze, Primul ministru le-a promis să se întîlnească cu ei și să răspundă la întrebările care îi preocupă imediat după încheierea ședinței.
Între timp în piața centrală se adunaseră deja cîteva sute de oameni. Primul ministru le-a propus reprezentanților lor să ia loc la masă și să discute într-o atmosferă calmă. Însă această propunere a fost respinsă. Atunci șeful Guvernului a rămas în piață, consimțind să răspundă la toate întrebările. Dar afirmația d-lui precum că nu numai că nu recunoaște, ci, mai mult, condamnă proclamarea anticonstituțională a republicii Nistrene, a fost luată literalmente în furci de cei prezenți în piață, care se comportau în mod sfidător, exprimîndu-și prin strigăte nemulțumirea. Negăsind înțelegere și văzînd nedorința vădită a mulțimii de a întreține un dialog civilizat, Guvernul s-a văzut nevoit să plece.
Scandînd lozincile «Jos Tricolorul!», «Trăiască republica!», cei prezenți în piață s-au apropiat de clădirea comitetului executiv raional Dubăsari. Cu toate înduplecările și rugămințile președintelui comitetului executiv orășenesc, M. Mușumanschi, de a da dovadă de înțelepciune, ei au cerut să fie scos Drapelul de stat al Moldovei. Pînă la urmă o parte din ei au dat buzna în clădire și, ridicîndu-se pe acoperiș, au scos Tricolorul. Se simțea că această acțiune nu începuse spontan, ci era dirijată de o mînă abilă. Dovadă e și faptul că chiar după actul ilegal de îndepărtare a Drapelului de stat manifestația a continuat.
Sursă: Moldova Suverană, Nr. 221, 20 septembrie 1990, pagina 1, coloanele —.
