PPresa 90-92Arhivă de presăÎnapoi la 20 martie 1992
Caută în arhivă⌘K
GlasulNr. — · Pagina 8 · Coloanele —

Semnalează o problemă

Despre: „Lăstari din neamul nostru...”

Ce vrei să faci?

Lăstari din neamul nostru...

De Viorel Pa[…]
Textul articolului

Țara este în nedumerire. Rănile se vindecă greu, sau nu se mai vindecă. Guvernul vede peste tot dușmani, dar tace molcom. Buzele oamenilor de mult n-au mai schițat un zîmbet. Oamenii strîng bani pentru a-și părăsi țara. Nimic nu-i mai ține locului. Ar putea fi catalogați în orice moment și, fără ca să poarte vreo vină, să fie tîrîți în văgăunele frigului, de unde s-ar întoarce schilodiți, proscriși.

Nimeni nu mai așteaptă întocmirea legilor. Cei mai mulți s-au resemnat. Țara-i mică, necazurile o pasc tot timpul, oamenii se roagă lui Dumnezeu să aibă ce să mănînce, să fie pace. Sfîrșit de veac în Transnistria. Veac fanariot, în care nestatornicia e mai glorioasă decît ordinea. Veac fanariot - puterea coruptă își îmbracă hlamida.

Poporul imploră: «Fă ordine, domnule președinte, în țară!» Altfel, cu zisa conciliere îți îndepărtezi prietenii de taină și slujitorii credincioși! Pedepsește bandiții de drumul mare, dar fără excepții, nu ne amăgi cu fantome, cu tot felul de apeluri la calm, care înfierbîntă neamul acesta, atît de răbdător!

În țara asta glasurile se încalecă. Vorbele par de prisos. Cărturarul adoarme ostenit, blamat. Urzeala defăimării îl face și pe un înger șef de stabiliment. Noroiul e la îndemîna oricui. Fără dovezi, fără argumente, opoziția e maltratată ca ultimul borfaș, vinovată de a avea o altă părere. Înjuri și lovești fără să fii tras la răspunde[re]. Pînă cînd, Doamne, se va tolera t[er]felirea conștiințelor oneste? Pînă c[înd] ziarele se vor îmbogăți, vor sp[ori] încasările pe seama înjosirii inte[lec]tualilor, scriitorilor?..

Și iarăși, românii transnistreni nu[…] gîndesc decît la una: să-și scape cel pu[țin] viața lor și a copiilor din ghearele co[m]unismului, căci toate celelalte val[ori] materiale și morale, le-au fost smulse [de] mult.

Românii transnistreni - lăstari d[in] neamul nostru - ar fi păcat să sece!

O minte aleasă caută un trup re[…] Dar toate trupurile erau cuprinse [de] ură, așa încît mintea românului cea [de] pe urmă luă drumul pustiei și dus[ă a] fost, pînă în ziua de azi...

Sursă: Glasul, Nr. —, 20 martie 1992, pagina 8, coloanele —.

Trimite corectura

0 modificări la „Lăstari din neamul nostru...”. Un redactor le verifică înainte să apară pe site.

Îți scriem după ce e verificată.

Acest articol · p.8