Economia de piață este inevitabilă pentru republica noastră, cît și pentru întreaga țară. Cu fiecare zi tot mai mult ne apropiem de ea. Cum să acționăm în condițiile de piață, la ce trebuie să atragem atenția în primul rînd, cum să rezolvăm problemele gradului de ocupație al oamenilor — aceste și un șir de alte probleme economice îi frămîntă astăzi, probabil, pe fiecare din noi. Însă nu atît ele, cît situația politică deflagrantă în regiunea Transnistriei i-a adunat joia trecută la Casa de cultură din Lunga pe conducătorii colhozurilor, sovhozurilor, organizațiilor raionului, președinții Sovietelor sătești de deputați ai poporului. Anunțarea alegerilor în așa numitele republici Găgăuză și Transnistreană a încordat pînă la limită situația în RSS Moldova. Poporul e îngrijorat de acțiunile liderilor separatiști din Tiraspol, Rîbnița, Dubăsari, care duc republica noastră la urmări de neprevăzut. În raionul nostru nu e clar pe ce drepturi s-au format trei sectoare electorale: Dzerjinscoie, Țîbulăuca și Doibani. În cel din Dzerjinscoie sînt incluși 7 mii de alegători, iar de fapt în sat locuiesc ceva mai mult de 500 de alegători. De unde s-au luat ceilalți 6,5 mii? Cine sînt ei? Aceeaș situație e și la celelalte sectoare. Părtașii și membrii Sovietului Suprem provizoriu al RSSMT îmblă prin sate și duc o propagandă anticonstituțională, mai ales, în satele moldovenești, îi dezinformează pe oameni și chiar îi șantajează: chipurile, dacă nu vor participa la alegeri, vor fi nevoiți să trăiască cu românii, ca pînă în anul 40, fiindcă malul drept se pregătește de reunirea la România, sau le vor închide drumul la Tiraspol, Rîbnița, Bender. În cuvîntări liderii separatismului numesc malul drept al Moldovei noastre indivizibile, suverane nu altfel, decît un stat vecin. Fără întrebarea și consimțămîntul poporului, fără orice drepturi constituționale, ei au împărțit pămînturile noastre, în vis văd granița pe Nistru. Orice document, adoptat de Sovietul Suprem al RSS Moldova, este falsificat de ei. Ascunzînd adevărul, ei induc oamenii în eroare, paralizează eforturile parlamentului și guvernului Moldovei.
— Dar s-au gîndit oare ideologii de teapa M. C. Zaițeva, care desfășoară o propagandă evident de confruntare, la ce pot duce acțiunile lor? — a întrebat cu îngrijorare pe cei adunați președintele comitetului executiv al Sovietului raional de deputați ai poporului, președintele comitetului pentru coordonarea activității social-politice și social-economice a raionelor din Transnistria «Integritate» I. T. Mițcul. — Eu vă voi spune vouă și tuturor locuitorilor raionului, că alegerile apropiate sînt nu altceva, decît o lovitură directă de cuțit în inima moldovenilor, aceasta e o catastrofă pentru toți, care trăiesc în RSS Moldova. Liderii separatiști știu foarte bine că astăzi nimeni nu va da pe dedjaba, pe cale benevolă întreprinderile industriale mari din Transnistria, pentru construcția cărora s-au cheltuit nu numai banii acestei regiuni, ci și într-o mare măsură munca și sudoarea țăranilor de pe malul drept. Însă propagînd formarea RSSMT, ideologii nu spun oamenilor despre aceasta, cum nu vorbesc sincer și despre urmările aventurii începute. Eu îi chem pe toți oamenii de bună voință să se gîndească serios la ce pot duce alegerile de la 25 noiembrie. Nouă nu ne trebuie vărsare de sînge. Noi trebuie să facem tot posibilul pentru a rezolva acest conflict pe cale pașnică, pe calea dialogului, tratativelor, pentru a ajunge la înțelegerea civică. Crearea detașamentelor cu plată pentru autoapărare în Tiraspol și a detașamentelor de voluntari de pe malul drept mărturisește, că și acolo, și aici este putere și în orice moment sînt posibile urmări de neprevăzut. Îi rog pe toți să se gîndească la aceasta. Confruntarea și opoziția nu vor duce la bine, dar comitetul provizoriu al RSSMT nu vrea să se gîndească la aceasta. Zilele trecute el a dat însărcinarea vice-președintelui Sovietului orășenesc Dubăsari de deputați ai poporului A. Porojan să se ocupe de rezolvarea problemelor satelor raionului. Eu i-aș fi mulțămit pentru ajutor, dacă el ar fi rezolvat toate problemele orașului și, neavînd ce face, s-ar apuca să rezolve problemele raionului. Dar... În oraș este foarte mult de lucru, se apropie iarna, iar oamenii îngheață în apartamente... Mă tem, că nici Porojan, nici Smirnov nu vor rezolva problemele noastre, fiindcă nu le cunosc. Dar și nu vor să le cunoască. Îi interesează numai apropiatele alegeri.
Zilele trecute membrii comitetului «Integritate» s-au întîlnit cu Președintele RSS Moldova M. I. Snegur. În cadrul întîlnirii au fost abordate probleme politice, economice și sociale. Noi am înaintat cîteva propuneri în privința componenței Prezidiului Sovietului Suprem al Republicii, respectării termenelor îndeplinirii legilor cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul întregii Moldove, cu privire la dezvoltarea infrastructurii sociale a orașelor și satelor din Transnistria și altele. Mircea Ion a căzut de acord cu majoritatea din ele. Rezolvînd problemele economice și sociale noi vom destinde situația politică. În acest plan trebuie să lucreze toți. Membrii comitetului «Integritate» planifică în timpul apropiat o întîlnire cu președintele camerei naționalităților a SS al URSS R. Nișanov și președintele SS al RSFSR B. Elțin. Noi sîntem gata să rezolvăm toate problemele pe calea dialogului, nu pe cea a pogromului. Pe malul stîng trăiesc și învață frații noștri, surorile, fiii și fiicele locuitorilor Transnistriei.
Acest gînd în cuvîntarea sa a fost susținut și de primul secretar al CR al PCM, deputatul poporului din RSS Moldova B. F. Palaria. Granița între popoarele ce locuiesc în Moldova nu va rezolva problemele economice, precum nu le va rezolva nici propaganda anticonstituțională a părtașilor RSSMT, pe care, de regulă, îi interesează în temei probleme politice.
— Iar noi astăzi trebuie mai des să le punem întrebarea: «Dar cum vom trăi»? — spunea directorul sovhozului-fabrică «Dzerjinschi» F. A. Beșleaga. — Întreprinderea noastră, de exemplu, în RSSMT vor închide-o, deoarece nu vom avea cu ce lucra, doar în temei, primim materie primă de pe malul drept. Și oamenii în perioada de trecere la economia de piață vor rămîne fără lucru. Dar pe cine îi interesează aceasta? Pe liderii din Tiraspol? Desigur că nu, altfel ei ar fi renunțat la alegerile schițate, care vor duce la o confruntare și mai mare. Și cum îi poți crede pe liderii, care vorbesc din numele poporului, dar fac tot împotriva poporului? Întreprinderea noastră nu va participa la alegeri, fiindcă ele sînt primul pas în calea spre prăpastie nu numai în colectivul nostru, ci și pentru toate întreprinderile de prelucrare și alte întreprinderi industriale din Transnistria. Eu îi chem pe toți să renunțe la alegeri.
— Cred, că aceasta este posibil, — a contrazis șeful direcției de producție a gospodăriei de gaz V. I. Cristev. — De alegeri se pregătesc în cel mai serios mod. Ele puteau să nu aibă loc, dacă parlamentul republicii ar fi adoptat măcar în perioada de trecere la economia de piață două limbi de stat — rusă și moldovenească. Eu nu sînt împotriva limbii moldovenești, dar cea rusă nu trebuie să dispară din sfera de producție.
N-am vrea să credem, că formarea RSSMT este legată cu legile despre limbi, dar ascultîndu-l și pe membrul comitetului provizoriu S. F. Pocotilo, care la începutul cuvîntării sale confirma, că liderii Transnistriei, inclusiv și el, nu au nimic împotriva limbii moldovenești, grafiei latine, dar ceva mai tîrziu a legat totul cu limba, am ajuns la concluzia, că nu-i interesează nici nivelul redus al veții noastre, nici neapărarea socială, nici problemele economice. Dar și mai mult m-a mirat declarația categorică a lui Stepan Fiodorovici despre aceea, că alegerile vor avea loc în orice caz, doar Tiraspolul, Benderul, raionele Slobozia, Camenca, Rîbnița, o parte din localitățile raionelor Grigoriopol și Dubăsari susțin politica comitetului provizoriu al RSSMT. Nu voi disputa, însă știu, că pretutindeni, în toate localitățile Transnistriei sînt oameni cu judecată sănătoasă, care vor aprecia în mod treaz situația creată. Numai una nu pot înțelege, de ce S. F. Pocotilo nici în cuvîntarea sa, nici în răspunsurile date așa și nu s-a referit la problemele economice, ce frămîntă poporul în primul rînd. Republica Transnistria se crează pentru rezolvarea problemelor politice?
— Să încetăm a tulbura apele, a înșela și a induce oamenii în eroare, — a cerut președintele colhozului «Fructovîi Donbass» M. D. Naghiț. — Ce fel de telefonograme se transmit conducătorilor gospodăriilor, președinților Sovietelor sătești de la președintele Sovietului orășenesc de deputați ai poporului tov. Finaghin? De cînd îi sîntem obligați să ne supunem? La sesiunea reunită a Sovietului raional și Sovietului orășenesc s-au manifestat pentru consolidare și tot aici consiliul colectivelor de muncă se iscălește pentru toți și anunță, că satele raionului întră în componența RSSMT, și ne conduc. Cine le-a dat dreptul să [hotărească] pentru noi?
Nimeni nu le-a dat a[cest drept]. În aceea și e nenoro[cirea, că] ei fără remușcări […] și tratează în felul [acesta dra]pelul de stat nou a[doptat de] SS al RSS Moldova, […] despre formarea jude[țelor, a de]tașamentelor de cara[bineri].
S-au opus cu vehemență […]ției milițienilor [și …]cută în satul Cras[…] gradari E. G. Dimitr[…] I. Ia. Dumbrava: «De ce [nu ne tre]buie nouă milițieni? [Cine i-a] chemat? De ce n-a fost [întîlnit și în]tîmpinat poporul?»
— Dar de cînd miliț[ia tre]buie să-i întrebe pe cond[ucători] dacă se poate sau nu s[e vină] în sat, pentru a duce [lupta] cu infractorii? — s[a interesat] șeful secției raionale [de afa]cerilor interne D. P. […], răspunzînd la numer[oasele în]trebări ale conducători[lor în]treprinderilor «Rass[vet»] și «Zarea». — Toți voi ș[tiți, că] acum se desfășoară [o ope]rație pentru curmarea infracțiunii, în cadrul căreia un gr[up de] milițieni lucrează zile[le aces]tea în raionul nostru, [precum] și în Grigoriopol, Cr[…]. Ei ne-au venit în ajut[or, deoa]rece cu eforturile [noastre] nu putem lupta cu crim[inali]tatea.
Luînd cuvîntul la [această] întîlnire, directorul [ȘM] din Lunga M. P. Bulan, [pre]ședintele colhozului [«Pe]trovschii» D. V. Russu, [pre]ședintele Sovietului [sătesc] Țîbulăuca G. A. Prodan, [pre]ședintele uniunii raionale de consum N. V. Lupolova, [pre]ședintele CR al sindica[telor] lucrătorilor din agric[ultură] G. D. Maximov, președ[intele] asociației intergospodă[rești] de reparație și expl[uatare] a sistemelor de irigare […] Sinițin, președintele [Sove]tului raional de deputa[ți ai] poporului, președintele [colho]zului «Victoria» S. A. […] și alții au chemat oamenii [de] bună voință să renunțe la [con]fruntare, la organizarea [ale]gerilor în Sovietul Su[prem] al RSSMT. Participînd [la ale]geri, vă veți da voturile [pen]tru dezmembrarea, împăr[țirea] Moldovei noastre suverane, [a pă]mîntului străbunilor noștri[…], pentru nimicirea culturii [mol]dovenești. Gîndiți-vă la [aceas]ta, înainte de a vă hotăr[î să] vă duceți la sectoarele e[lec]torale. Nu credeți dezin[for]mării liderilor Transnis[triei].
Sursă: Drapelul Biruinței, Nr. 126, 23 octombrie 1990, pagina 1, coloanele —.
