Compatrioți,
Mișcarea de eliberare națională, devenirea noastră ca stat independent și liber se ciocnește de o împotrivire înverșunată atît în republică, cît și în exterior. Doi ani de zile conflictul din estul Moldovei ne răpește numeroase vieți omenești, ne macină economia, distruge sate și orașe, sporește numărul refugiaților. Evoluția conflictelor din diferite zone ale lumii ne-a dovedit cu prisosință că, mai devreme sau mai tîrziu, problemele se rezolvau la masa tratativelor, pe cale pașnică. Nu vor să recunoască acest lucru numai oamenii lipsiți de rațiune sau răuvoitorii ce nu doresc binele acestui neam.
Dat fiind că în Rusia forțele democratice, în frunte cu Președintele ei, Boris Elțin, se separă tot mai mult de forțele șovine și proimperiale, au apărut premise pentru crearea unui mecanism pașnic de soluționare a conflictului. După cîteva săptămîni de negocieri productive, Moldova și Rusia au semnat la Moscova o Convenție cu privire la încetarea focului, declanșîndu-se astfel procesul de tratative. La baza acestei Convenții stau principii solide, în fond rezonabile, și care corespund intereselor vitale ale statului nostru.
Principalul constă în respectarea independenței și integrității teritoriale ale Republicii Moldova. În acest context aș vrea să amintesc, că acum o lună Parlamentul Rusiei a fost la un pas de recunoașterea independenței raioanelor din estul Moldovei.
Poate fi oare în etapa actuală un lucru mai important decît respectarea de către conducerea superioară a Rusiei a integrității Moldovei? Oare nu e clar că prin aceasta se pune cruce pe încercările separatiștilor de a rupe teritorii din trupul țării noastre, de a ne distruge ca neam?
În Convenție mai sînt prevăzute următoarele: dezangajarea forțelor implicate în conflict, încetarea blocadei economice, rezolvarea pe cale parlamentară a problemei privind statutul raioanelor din estul Moldovei, întoarcerea refugiaților la locul de trai, respectarea drepturilor omului, inclusiv a reprezentanților minorităților naționale, retragerea eșalonată a armatei a 14-a.
Deci, toate principiile, în linii mari, au drept scop încetarea războiului și asigurarea integrității teritoriale a țării noastre. Dacă, prin urmare, cîntărim serios și cinstit plusurile și minusurile acestei Convenții, pur și simplu, nu putem să nu recunoaștem că în condițiile geopolitice, economice ce s-au creat a fost găsită poate că unica soluție rezonabilă de natură să instaureze pacea pe acest pămînt.
În asemenea condiții toate forțele sănătoase ale republicii sprijină încetarea războiului sîngeros, își aduc contribuția la soluționarea conflictului. Însă și de această dată s-au găsit forțe ostile procesului pașnic, care prin agresivitatea și intoleranța lor — afirm acest lucru cu toată certitudinea — fac parte din «partidul războiului». Aripa extremistă a Frontului Popular Creștin-Democrat, prin intermediul exponenților săi, folosea toate mijloacele pentru încurajarea acțiunilor sîngeroase, chiar și atunci cînd era evident faptul că războiul nu avea sorți de izbîndă. E semnificativ și faptul că chemările la declanșarea acțiunilor militare masive erau urmate imediat de întrebarea retorică: cine va răspunde pentru pierderile de vieți omenești? Deci, pe de o parte — încurajarea războiului, pe de alta — canalizarea nemulțumirii firești a oamenilor împotriva conducerii republicii. Iată de ce aripa extremistă a F.P.C.D., prin organul său de presă și prin unii exponenți din rîndul voluntarilor s-a grăbit să califice documentul semnat la Moscova drept o trădare. Declarația F.P.C.D., alcătuită din învinuiri neîntemeiate și apeluri războinice, nu face altceva decît să toarne apă la moara separatismului, să deruteze oamenii de bună credință pentru a zădărnici procesul de instaurare a păcii în țară, aceste forțe (care, în fond, fac corp comun cu național-fasciștii de la Moscova), vor să destabilizeze cu orice preț situația social-politică din republică. În condițiile în care forțele armatei și poliției sînt extrem de politizate, cînd mii de oameni civili dispun de arme de foc, asemenea chemări nu pot fi calificate altfel decît antinaționale, anticonstituționale și chiar criminale.
Vreau să vă aduc la cunoștință declarația făcută ziarului «Opinia» din România de către Vasile Roman, plutonier al unei echipe de voluntari, președinte al secției raionale Orhei a F.P.C.D.: «Am venit la Iași ca să ne exprimăm adeziunea la susținerea candidaturii domnului Mircea Druc la funcția de Președinte al României, singura persoană în stare să rezolve grelele probleme cu care se confruntă România, să înfăptuiască idealul sfînt al națiunii noastre: unirea Republicii Moldova cu Patria-mamă. De asemenea vrem să aducem la cunoștința opiniei publice că vărsările de sînge din Transnistria se datorează Președintelui, Primului-Ministru și Parlamentului Republicii Moldova, care au sprijinit și sprijină conflictele interetnice, slujind unor scopuri străine. Ca atare, noi, voluntarii detașamentului «Vasile Lupu» din Cocieri, sîntem deciși să venim cu armele la Chișinău, să-l înlăturăm pe Mircea Snegur, Andrei Sangheli și pe parlamentarii vînduți întronînd astfel ordinea și disciplina în Republica Moldova, prin repunerea în drepturi a reprezentanților Frontului Popular Creștin-Democrat».
Cred că comentariile sînt de prisos. A venit timpul să-și spună cuvîntul lor ferm cei care au menirea să apere organele constituționale, a venit timpul să-și spună cuvîntul oamenii de bună credință, care au luptat pentru independența și integritatea țării noastre.
Compatrioți,
În aceste clipe de grea încercare pentru destinele neamului nostru, vă îndemn să chibzuim la rece: cine vrea binele poporului și cine ne împinge la un război sîngeros, cu urmări tragice. Dacă ne vom lăsa pradă emoțiilor, dacă vom declanșa acțiuni sîngeroase, comunitatea țărilor civilizate, care nu recunoaște metode violente, pur și simplu ne v-a întoarce spatele. Cu concursul extremiștilor din Frontul Popular pe mulți ani înainte putem fi izolați și trecuți la categoria popoarelor războinice și barbare.
Aceasta nu ar însemna altceva decît înfrîngerea deplină a mișcării noastre de eliberare, ar dovedi incapacitatea noastră de a construi un stat liber și independent.
Vă îndemn și acum, cînd sîntem la grea încercare, ca în alte repetate rînduri, să dați dovadă de calm, rațiune și încredere în conducerea republicii, care nu are un alt mandat de la popor, decît să asigure independența și integritatea teritorială a țării, pacea civilă și prosperitatea poporului. Să nu permitem ca aventurierii ahtiați de putere să-și realizeze ambițiile pe seama vărsărilor de sînge, liniștii copiilor noștri, destinului întregului neam.
Sursă: Moldova Suverană, Nr. 104 (17974), 25 iulie 1992, pagina 1, coloanele —.
