Corespondentul nostru conversează cu N. F. Momo[…]nco, directorul general al asociației «Tiraspoltrans», V. M. Bercovici, adjunctul lui pentru economie. Tema conversației — arenda — a fost aleasă nu întîmplător: începînd cu anul trecut colectivul asociației a trecut la relațiile de arendă. Iar nu demult V. M. Bercovici împreună cu V. I. Macovei, directorul filialei № 5 a asociației «Tiraspoltrans», au fost delegați la congresul constituant al Uniunii arendatorilor din URSS.
— Nicolai Fiodorovici, asociația a lucrat un an de zile în condițiile de arendă, s-au manifestat și locurile «vulnerabile». Care sînt totalurile activității în anul trecut?
— În pofida tuturor dificultăților, angajamentele contractuale au fost îndeplinite complect, […] să menționez, că planul transportărilor din anul trecut a fost asigurat cu un număr redus de 174 de lucrători, comparativ cu anul 1985.
Pentru îmbunătățirea traficului de încărcături, perfecționarea calității transportărilor, o atenție deosebită se acordă creșterii parcului de autobasculante. Anul trecut cu autobasculantele au fost transportate 9 mln. 350 mii tone de încărcături sau 75,8 procente față de volumul general al transportărilor. Cu autocamioanele, care funcționează pe baza gazului, au fost transportate 15 procente față de volumurile îndeplinite.
Pe baza creșterii venitului autogestional al asociației, salariul a crescut cu 11 procente. Într-un an sporul lui a constituit 1 mln. 176 mii de ruble.
Trecerea asociației la arendă a permis ca colectivul să fie mobilizat spre economisirea resurselor materiale, perfecționarea procesului de lucru, ceea ce în ultimă instanță a intensificat orientarea socială în activitatea noastră. Completarea venitului autogestional a dat posibilitatea ca 20 de familii ale lucrătorilor de la asociație să-și îmbunătățească condițiile de trai. Au fost încheiate contracte cu un șir de sanatorii, unde muncitorii noștri au primit foi de odihnă și tratare.
— Altfel spus, cele făcute la asociație pe parcursul anilor trecuți și au servit drept prolog pentru arendă, pentru obținerea rezultatelor însemnate atît în sfera de producție, cît și în cea socială?
— Demult deja am elaborat strategia: a alege o asemenea orientare în activitate, ca stăpîn să devină colectivul.
Că cum era înainte. În fiecare an se schimba totul: și normativele, și procentele alocațiilor. Lipsea numai una — stabilitatea. Oamenii se simțeau lucrători temporari. Era nevoie de a face ordine în toate, de a stabili relațiile cu clienții pe o bază temeinică. Într-un cuvînt, era nevoie de a crea un astfel de program, care, ținînd cont de piața de consum în ce privește efectivul mobil, să asigure soluționarea sarcinii principale — satisfacerea intereselor economiei naționale și ale colectivului de muncă.
Acest lucru a început la noi cu cîțiva ani în urmă. El se desfășoară în cîteva direcții. A fost schimbată structura filialelor, ele au fost asigurate cu tehnică nouă, a fost întărită clientura. Mai apoi am început a privi în adînc: am început a repartiza clienții după coloane și brigăzi, așa că către începutul cincinalului 12 am ajuns cu un mecanism de gospodărire absolut nou, am aplicat autogestiunea pînă la nivel de brigadă. Combinînd totul în complex, le-am oferit șoferilor posibilitatea să simtă economia, să înceapă a socoti. Mai drept zis, spre arendă am pășit pe calea sa.
Lucrînd puțin după relațiile de arendă, obținînd prima experiență, ne-am gîndit, că ea anume e acea cale, de care avem nevoe. Însă experiența ulterioară a noastră și a altora ne demonstrează, că arenda pură nu e acel drum multașteptat, spre care am năzuit să ajungem. Programul său economic de mai departe îl vedem în felul următor: să procurăm mijloacele principale și să devenim un proprietar colegial.
— Nicolai Fiodorovici, dar e ușor să fii arendator chiar la începutul apariției arendei?
— Nu e ușor din mai multe cauze. Prima, acesta e un lucru absolut nou. Se face simțită și lipsa unui mecanism al relațiilor de arendă bine pus la punct. De aceea sîntem nevoiți să fim permanent în căutare. În mai trecut la Bender se adunase conducătorii întreprinderilor, care au trecut la arendă, din toate regiunile țării noastre. Tot acolo a fost creată și asociația arendatorilor din transportul auto.
În cadrul ei s-au stabilit contacte fructuoase, se acumula experiență. Doar pînă în ziua de astăzi multe chestiuni rămîn nerezolvate. Arendatorii suferă din cauza neajunsurilor în asigurarea tehnico-materială.
— Iar acum o întrebare lui Vladimir Moiseevici. Considerați oare varianta actuală a arendei drept un leac de toate relele?
— E nevoe de un pluralism al proprietății. E nevoe de un cîmp larg pentru dezvoltarea tuturor felurilor de proprietate. Iar arenda nu oferă posibilitatea de a cîștiga mijloace, pentru a cumpăra întreprinderea și de a deveni proprietar colegial al ei. Atunci colectivul singur va avea grijă de o activitate rentabilă. Cointeresarea omului în pîrghiile economice dă rezultatele sale pozitive.
Despre aceasta mărturisește și experiența internațională. Chiar și în SUA, în timpul organizării unor asemenea întreprinderi se altoește pe toate căile simțul de stăpîn. Recent ne-am întors de la Moscova, unde am participat la conferința unională «Reforma și renașterea spiritului de întreprindere în URSS», în cadrul căreia biznesmenii americani și-au împărtășit experiența sa în acest aspect. După cum s-a dovedit, ei posedă deja 11 mii de firme și întreprinderi mărunte, cumpărate de acei care lucrează la ele, și care au devenit întreprinderi colective. 25 de legi reglementează activitatea lor.
Sursă: Adevărul Nistrean, Nr. 58, 9 martie 1990, pagina 1, coloanele —.
