În ziarul «Noutăți» din Rîbnița (nr. 16 din 16.04.92) în articolul «Pe toți nu-i veți închide» e atacată în modul cel mai nerușinat onoarea și demnitatea poliției din Rezina care «face totul pentru a tensiona relațiile dintre cele două maluri».
Se afirmă că polițiștii «trimiși special de la Chișinău au început să-i vîneze cu adevărat pe rîbnițenii care vin acolo». Ca exemplu sînt numiți Vladimir Gorodețchi și Anatolii Oancea. Despre primul se spune că «la comisariatul de poliție și-au bătut joc de omul nevinovat», pe Volodea «l-au bătut măr, cerîndu-i să renunțe la republica nistreană moldovenească», că a fost eliberat doar la cererea executivului orășenesc Rîbnița. Aceeași gazetă e încrezută că «va avea de suferit» și Oancea.
Iată însă ce informație mi s-a difuzat la comisariatul de poliție din Rezina. În orașul și raionul Rezina nu sînt polițiști trimiși special de la Chișinău. Polițiștii din alte două raioane împreună cu cei de pe loc fac pe rînd de serviciu la podul de peste Nistru. Nimeni nu se ocupă cu vînarea rîbnițenilor, sînt reținuți numai acei care încalcă ordinea publică. Vladimir Gorodețchi nu e un om nevinovat, după cum afirmă ziarul sus numit, el a fost reținut pe cînd difuza proclamații cu caracter anticonstituțional. La poliție nimeni nu și-a bătut joc de el, nu i-a cerut să se dezică de republica fantomă nistreană. Explicația e simplă: persoana în cauză e bolnavă psihic. De aceea s-a luat decizia ca el să fie eliberată și trimisă la tratament într-un spital din raionul Rîbnița. Iar executivul orășenesc Rîbnița n-a avut nici o atribuție la eliberarea infractorului.
Nu este nevinovat nici Oancea, originar din Rezina. El a fost arestat ca membru al gărzii nistrene, formațiune armată nelegitimă. S-a constatat că a devenit gardist nu benevol, ci fiind mobilizat de comisariatul militar Rîbnița. A fost și el eliberat a doua sau a treia zi și tot din aceleași motive: e bolnav de șizofrenie.
Iată deci cine sînt «eroii» pretinsei republici, iată cine sînt înarmați de către liderii ei. Firește, asemenea «eroi» merită numai compătimire.
Ceea ce nu putem spune nici într-un caz despre apologeții separatismului din stînga Nistrului.
Sursă: Viața Satului, Nr. —, 6 mai 1992, pagina 1, coloanele —.
