Cu toate acestea, doamna Alexandrina Cernov a concretizat sarcinile viitoare ale Societății: recunoașterea limbii române drept limbă oficială pe teritoriul regiunii; arborarea tricolorului pe edificiile oficialității cernăuțene; redobîndirea Caselor naționale; majorarea numărului de ore pentru emisiunile în limba română la radioul și TV. regională.
Salariații Societății nu pot să realizeze toate doleanțele celor 20.000 de români din regiune, a declarat vicepreședintele, dl Eugen Patraș. Unii membri ai Societății noastre mai cred și pînă astăzi că activitatea filialelor se reduce la organizarea excursiilor în România, ca la întoarcere să fie întîmpinați de cîntecele Irinei Loghin... E greu de delimitat cultura de politică dacă după înaintarea eventualului demers pentru deschiderea unei grădinițe pentru copiii românilor sîntem învinovățiți că înaintăm probleme teritoriale, că nu-i respectăm pe alții...
Neglijarea românilor ca națiune se înfăptuiește cu susținerea tacită a Kievului. Printre numeroasele mărturii se numără și modul de repartiție a mijloacelor de transport, fosta proprietate a comitetului regional de partid. N-au fost obijduite ziarele ucrainene, partidele politice și organizațiile ruhoviste, dar au fost completamente neglijate demersurile Societăților pentru Cultură Românească din nordul Bucovinei... Binevenit în acest sens a fost apelul dlui Patraș către asistență: «Fără susținerea tuturor românilor nu vom face nici un pas înainte». Noi sîntem bucuroși că Ucraina și-a cîștigat independența» a declarat dl V. Tovarnițchi, directorul liceului «M. Eminescu» din Carapciu, Hliboca. În acest an 4 dintre absolvenții școlii își fac studiile la Chișinău, iar 15 — în România. Cu ce inimă învață ei departe de casă? Doar strămoșii lor au cărat cărămida cu carele și au construit actuala Universitate... Tinerii noștri nu știu o boabă de istorie. Vor trece anii și ei ne vor condamna pe bună drept[ate] pentru că am tăinuit adevăr[ul]. Unii directori de școală [și] învățători de istorie rămîn astăzi lipsiți de demnitat[e]. În fruntea filialelor, prec[um] și în prezidiul lor trebuie [să] fie aleși oameni destoinici […] în genere toți memb[rii] Societății trebuie să [dea] dovadă de mai mu[ltă] înțelegere reciprocă. Să [nu] uităm că avem un singur id[eal] — națiunea!
Despre condițiile în c[are] activează membrii filialelo[r a] vorbit doamna Eleon[ora] Bizovi din Boian, Nouăsul[ița].
— Ca să arbor[ăm] tricolorul în sat a trebuit [să] luptăm foarte mult. S-a o[…] și un număr considerabil [de] români de-ai noștri. […] susțineau că nu avem ne[voie] de două, dar de c[…] drapele... Pînă la u[rmă] tricolorul a fost sfințit […] biserică și arborat. Apoi [în] preajma referendumului[…] fost furat. La amenin[țarea] noastră de a pic[heta] executivul a fost arborat […] în locul celui rupt. 20 00[…] ruble au adunat locu[itorii] satului pentru constru[irea] unui monument marti[rilor] represiilor staliniste. În s[…] cînd s-a încheiat turn[area] fundamentului, cineva a […] pe cimentul proaspăt cuv[întul] «Porci»...
Dacă într-un sat […] asemenea trecut istori[c …] asemenea tradiții cultura[le a] fost deformată pîn într[…] conștiința națională, atun[ci] […] să mai vorbim de cel[…] sate nouăsulițene în […] oamenii nici nu vor să […] de limba română. Și cine […] nu învățătorii, preoții tr[ebuie] să le spună care le e […] maternă. Cuvînt de înch[eiere] a avut dl Rotaru, președ[intele] filialei din Poileni a Soci[etății].
Sugestii binevenite a[u fost] aduse de către d[…] Șorodoc, Ion Ch[…], Silvestru Caulea, Du[…] Covalciuc, Constantin […] și alți oratori. A fost ale[s] prezidiu și consili[ul] Societății pentru c[ultura] românească «[…] Eminescu». Președin[te …] Societății a fost […] doamna Alexandrina C[ernov].
Sursă: Sfatul Țării, Nr. —, 24 ianuarie 1992, pagina 2, coloanele —.
