La aceste și alte întrebări răspunde doamna Ludmila Scalnaia, președinte al Asociației femeilor din Moldova, președinte al Asociație relații internaționale «Dacia», deputat în Parlamentul Moldovei:
— Timpul întotdeauna i-a pus pe oameni la încercări. Anume atunci cînd e greu se vede tăria caracterului și poziția civică, apar eroi noi. Mii de oameni vor acum să-i ajute cu ce au mai bun pe cei care apără dreptatea pe prima linie.
Deși produsele alimentare sînt scumpe și nu totdeauna le putem găsi, la Telenești demult s-a format rînd la pregătitul bucatelor pentru combatanți. Femeile de aici sînt foarte active: pregătesc sarmale, plăcinte, zeamă, fripturi și socot de onoare să li se acorde dreptul să plece pe prima linie a frontului și să-i ospăteze pe cei de acolo.
Așa se procedează la Nisporeni și Călărași, Rîșcani și Criuleni, Hîncești și Dondușeni, la Ocnița și în multe alte raioane.
Cu Veronica Filimon și Veronica Caraman, Valentina Grigoriță și Valentina Recikina din Cărpineni ne-am deplasat cu un autobuz la Varnița. Le-am dus polițiștilor și voluntarilor de acolo diferite mîncăruri de casă. La Coșnița am fost cu Lilia Jardan din Nisporeni...
În zilele de grea cumpănă femeile noastre sînt mereu alături de mamele care și-au pierdut feciorii în luptă, îi vizitează pe răniții din spitale, îi adăpostesc pe cei 13 mii de refugiați din raioanele transnistrene, deși neoficial sînt mult mai mulți.
Unii refugiați au fugit de acasă cu ce au putut, numai să scape cu zile. Pe contul anunțat împreună cu Fondul copilului au fost adunate de acum peste 6 mln de ruble.
În măsura posibilităților, o mare parte din refugiați primesc ajutoare.
Din raionul Ocnița ne-a sosit un autobuz încărcat cu produse alimentare: pîine, făină, sucuri, nuci, morcovi... Ne-am deplasat la Varnița și toate acestea le-am repartizat celor nevoiași.
Sursă: Vocea Poporului, Nr. —, 28 aprilie 1992, pagina 2, coloanele —.
