Cu acest generic acum zece zile, în Moldova de pe malul drept al Prutului a început să-și desfășoare nobila activitate un grup mobil de cineaști din Republica Moldova, care cu forța proprie documentarului — unul dintre cele mai puternice intsrumente ale cinematografiei moderne aduce fraților noștri adevărul despre confruntarea Republicii Moldova cu forțele național-șovine și procomuniste din Transnistria. În componența grupului activează cunoscuți maeștri ai documentarului — Vlad Druc, Iulian Florea, Mircea Chistruga etc. Pe parcurs lor li se alătură și mulți colegi din România.
Cineaștii de la noi au acumulat un vast și variat spectru de materiale cinematografice și video documentare turnate în timpul deplasărilor, multe și periculoase, pe frontul de răsărit — pe pozițiile și în tranșeele apărătorilor integrității Republicii Moldova. Secvențele, aduse în România, conțin tot adevărul despre calvarul poporului nostru în confruntarea cu forțele rosu-cafenii (adică procomuniste-naționaliste), ce intenționează cu tot dinadinsul să-și facă pentru vecie din Transnistria un cap de pod, să aibă la îndemînă acest cuțit gata pentru a fi implîntat în orice moment în spatele popoarelor din Europa de Sud-Est, care din anumite motive nu vor place autorităților de la Kremlin. Acum, însă, peliculele conțin numeroase episoade zguduitoare de genocid feroce contra poporului care a dat nume Republicii noastre — oameni mutilați, case distruse, zeci și zeci de morți, torturați, rîuri de lacrimi, puhoaie de bejenari...
Începutul acțiunii datează cu ziua plină de jale de 28 iunie. Secvențele cinematografice și video au fost derulate atunci la Iași, unde au mai fost reluate de cîteva ori. Apoi a urmat Suceava — orașul-cetate de scaun al domnitorilor Țării Moldovei, unde succesul acțiunii a fost tot atît de impresionant. Iar în ajunul și în ziua canonizării lui Ștefan cel Mare și Sfînt — 2 iulie curent — peliculele au fost vizionate de sute și sute de spectatori de la Putna — comuna, unde se află mănăstirea-ctitorie a marelui nostru domnitor și unde odihnesc rămășițele pămîntești ale celui care a dus departe de hotarele micii sale țări faima ei de apărător al creștinătății, de barieră de netrecut în calea turcilor spre inima Europei. În zilele apropiate vor urma alte orașe și localități din România.
Cum se desfășoară acțiunea ca atare? Centrele de cultură, căminele culturale, cinematografele oferă grupului de cineaști moldoveni o sală de spectacole pentru 2,5 — 3 ore. În acest răstimp cei adunați (nu a fost caz să încapă toți dintr-o dată în sală) vizionează peliculele cinematografice, video, comentate de autorii lor. După aceasta începe comunicarea ca atare între spectatori și cineaști, se răspunde la sute de întrebări, se formulează opinii, se expun doleanțe, se exprimă compătimire, compasiune, se înfierează atacul ghekacepiștilor asupra realizărilor Republicii Moldova, dobîndite pe calea suveranității și independenței...
Acțiunea întreprinsă de cineaștii de la Chișinău s-a dovedit a fi oportună în scopul informării documentare a fraților noștri asupra durerii care a lovit atît de crunt în trupul Republicii Moldova, mică, însă setoasă de libertate.
Sursă: Moldova Suverană, Nr. 95 (17965), 9 iulie 1992, pagina 2, coloanele —.
