Întrucît delegații conferin[ț]ei regionale din Transnistria [m]i-au dat însărcinarea să iau [c]uvîntul la conferința republi[c]ană, am rugat prezidiul să-mi [a]corde cinci-șase minute pen[t]ru a expune platforma lor și, eventual, pentru a o examina.
Ieri și astăzi în culoarele conferinței, ba chiar și mai înainte primii secretari, tovarășii mei de partid vorbeau de necesitatea menținerii integrității Partidului Comunist din Moldova. Țin să subliniez: anume pentru aceasta ne-am și prezentat la conferința republicană. În procesul desemnării delegaților am avut dificultăți, deoarece într-un șir de organizații de partid comuniștii nu doreau să participe la pregătirile pentru forul republican. Voi repeta o dată în plus: contrar părerii multor comuniști, noi am sosit încoace cu singurul scop de a ne conjuga eforturile în numele menținerii integrității Partidului Comunist din Moldova.
După cum ați observat cu toții, și în raport, și în dezbateri au fost expuse păreri diferite. Iată, bunăoară, vorbesc reprezentanții din Bender, din Anenii-Noi, sau, să zicem, Zarețki de la Tiraspol. Și fiecare dintre ei găsește necesar să spună o vorbă-două împotriva altora, caută puncte precare în poziția altora.
Stimați tovarăși, dacă noi nu vom fi în stare să ne înțelegem, să găsim limbaj comun, (Și nu din cauza că Maracuța sau altcineva nu dorește acest lucru) va fi imposibil să depășim situația de criză, să ieșim din impas. Oare într-adevăr miile de comuniști, miile de oameni, pe care dumneavoastră astăzi îi condamnați au o poziție greșită? Ei și ce, dacă punctul lor de vedere diferă de al dumneavoastră? Nu știu, de ce vreți cu orice preț să-i înfierați, să-i reeducați pe acei, care gîndesc altfel. Noi, însă, dorim un singur lucru: să încercați a ne înțelege, să manifestați față de noi o atitudine mai tolerantă.
De ce respingem atît de categoric tot ce spune partea opusă? Din simplul motiv că noi sîntem de altă părere? Vreau să-mi expun opinia privind actuala poziție politică a Partidului Comunist din Moldova. Da, multe din momentele ce se conțin în ea sînt juste, demne de sprijinul nostru. Dar vă întreb: oare poziția adoptată la congresul XVII al P.C.M. era mai precară? Nu, era o poziție excelentă: totuși și Biroul, și Secretariatul, și Comitetul Central nu se prea străduiesc să realizeze hotărîrile expuse în documentele congresului.
Uneori trezește mirare modul de apreciere a evenimentelor ce au loc în republică, în țară. Voi exemplifica prin declarația C.C. al P.C.U.S. În ea este numită cauza inițială a evenimentelor din Lituania, se spune direct despre legile anticonstituționale adoptate acolo, despre consecințele acestor hotărîri, este elucidată și poziția lui Elțin, poziția celor patru republici care au apelat la O.N.U. Însă în poziția Secretariatului C.C. al P.C.M. se vorbește doar de necesitatea căutării unui consens, nu sînt dezvăluite cauzele confruntării, nu sînt numite forțele care au condus la o asemenea situație, nu sînt nominalizați instigatorii. Tovarăși comuniști, stimați membri ai Biroului și ai Secretariatului C.C., tovarășe Lucinschi, asemenea metode de lucru sînt inacceptabile.
Lupta comuniștilor, întregii populații din Transnistria de la sud, ba chiar din întreaga Moldovă pentru libertatea și drepturile cetățenilor are drept urmare faptul că în republică mai există Puterea Sovietică și Partidul Comunist. În luările mele de cuvînt nu o singură dată am solicitat păreri clare asupra cauzelor formării republicilor Transnistreană și găgăuză, dar un răspuns concret n-am primit. Ese că se adună parlamentul Moldovei format din cîteva sute de persoane și hotărăște soarta a 700—750 de mii de cetățeni fără a lua în considerație părerea lor? Se spune că cele ce s-au întîmplat în Transnistria poartă un caracter anticonstituțional. De acord, nu există în Constituție un asemenea punct care ar consfinți dreptul de a adopta asemenea hotărîri în afara Sovietului Suprem. Păi bine, dar și legile adoptate de parlamentul R.S.S. Moldova, numeroase hotărîri ale guvernului sînt și ele anticonstituționale — cu o singură diferență: dacă parlamentului nu-[i] place Constituția, el pune la vot, schimbă un punct sau altul și, ca rezultat, adoptă legea pe care dorește s-o adopte. Și dacă e așa, de ce să n[u] modificăm sau să nu introducem un nou punct în Constituție, care să facă posibilă recunoașterea republicilor Tra[ns]nistreană și găgăuză? Ast[fel] ele vor deveni structuri co[nsti]tuționale, iar noi vom tră[i în] pace și prietenie.
Transnistrenii și-au exp[us] aici poziția. Și mai înain[te], în cadrul plenarelor, și astă[zi] la prezenta conferință, se v[or]bește despre aceea, că, [în] sfîrșit, hotărîrea parlamen[tu]lui R.S.S. Moldova din decembrie trecut ne face [să] sperăm că în republică se [va] instaura pacea și concilier[ea]. L-am întrebat pe I. T. Gu[…] vreau să-i întreb și pe to[va]rășii din prezidiu, ce vă f[ace] să credeți așa? Doar pe mar[gi]nea multora din punctele D[e]cretului prezidențial nu [s-a] făcut absolut nimic nici t[…] de zece zile, nici pînă la m[o]mentul de față. Da, a f[ost] suspendată hotărîrea, de a [for]ma garda națională, însă [în] locul ei se prevede forma[rea] trupelor de carabineri. Pe c[…] în Decret se subliniază: dorim să înregistrăm un c[on]sens, să ne înțelegem unii [cu] alții — să revenim la varia[nta] zero.
Adresez colegilor mei co[mu]niști, d-stră, Petru Ch[…]vici, rugămintea de a sch[imba] radical poziția Comit[etului] Central, de a promova o […] politică decît pînă acum […] că nu vom înceta să ne u[…] să ne ploconim chiar î[…] unor forțe bine știute, […]ța parlamentului și a […]nului, dacă nu vom c[…] poziție constructivă, în [viito]rul cel mai apropiat […] dispare orice urmă a […] Sovietice, iar comuniș[tii vor] fi puși la perete cu a[…]. Să ne ferească Do[mnul de] așa ceva!
Sursă: Cuvîntul, Nr. —, 6 februarie 1991, pagina 2, coloanele —.
