Evenimentele din ultimul timp sînt o dovadă elocventă a faptului că Republicii Moldova i s-a declanșat un război deschis din partea Rusiei. Mai precis, din partea celor care visează de a ne recotropi, lichidîndu-ne ca neam. Despre aceasta ne vorbesc cazurile de genocid comise față de băștinașii din dreapta Nistrului.
Bandiții smirnoviști au drept scop exterminarea tuturor celora care vorbesc graiul lui Ștefan cel Mare și Sfînt. Altfel cum poate fi calificată dispariția fără urmă a sute de oameni pașnici urcați în microautobuzul de culoare albă al gardiștilor din Dubăsari? Cum pot fi calificate crimele separatiștilor față de copiii și femeile din Corjeva?
Dat fiind această stare de lucruri, pe parcursul a patru luni de lupte crîncene, mii de bărbați s-au înrolat în formațiunile Armatei Naționale și în cele de voluntari. Printre ei sîntem și noi, subsemnații, de aceea ne permitem să facem următoarea declarație:
1. Sîntem nespus de indignați de activitatea conducerii Republicii Moldova care a contribuit la dezlănțuirea acestui război mișelesc. Tocmai în aceste momente grele nu putem găsi răspuns la întrebarea: de ce au fost eliberați bandiții smirnoviști (în special Smirnov, banditul) în ajunul alegerilor prezidențiale din toamna anului 1991? De ce au inactivat serviciile securității de stat atunci cînd forțele separatiste au început să se înarmeze și să producă arme de foc? De ce la toate încercările noastre de a declanșa o ofensivă generală contra bandelor de ucigași, în special în direcția Dubăsarilor, am primit ordin de retragere? Nu cumva cineva este cointeresat ca noi, combatanții, să fim carne de tun în tranșeele săpate în luna martie, cît mai mult timp, pentru ca mai apoi dezastrul economic din republică să fie motivat prin cheltuielile de război și nu prin incapacitatea actualei conduceri de a înfăptui reformele economice necesare?
2. Pentru noi, combatanții din Cocieri, rămîne a fi de neînțeles alegerea, tocmai în aceste zile de război, în postul de prim-ministru a lui A. Sangheli, destituit în prealabil din funcția de vice-prim-ministru pentru diferite delapidări mafiotice. După părerea noastră, aceasta nu este altceva decît o LOVITURĂ DE STAT, înfăptuită în sînul parlamentului de forțele conservatoare, neobolșevice, corupte. În același timp, este vizibil pericolul ce dăinuie asupra noastră în urma lansării ideii de federalizare a republicii de către un grup de deputați agrarieni, care au promovat și candidatura lui A. Sangheli.
3. De asemenea, nu ne este clar de ce, ca și în perioada luptelor din Afganistan, pe pozițiile de luptă nu-i vedem pe feciorii și nepoții persoanelor din organele de conducere ale republicii și din subdiviziunile lor raionale.
4. Sîntem indignați de activitatea comisariatelor militare care sabotează deschis interesele poporului băștinaș. O bună parte din rezerviști sînt trimiși la luptă fără a ști măcar să țină arma în mînă. Plus la aceasta, în rîndurile noastre avem mulți agronomi, mecanizatori, care, în aceste zile ar trebui să hotărască soarta pîinii, iar alții, cu ajutorul adălmașelor, își găsesc loc cald acasă.
5. Cerem ca, în scopul reglementării conflictului pe cale pașnică, să fie introduse doar trupe ale ONU, apariția în această zonă a armatelor Rusiei și Ucrainei ar însemna o nouă trădare din partea conducerii noastre de stat.
6. Cerem ieșirea Republicii Moldova din C.S.I. și integrarea cît mai urgentă în comunitatea statelor europene.
7. Cerem ca aleșii poporului să respecte în sfîrșit statutul de deputat și să organizeze întîlniri cu alegătorii săi.
8. Cerem să fie anulată legea cu privire la serviciul militar de alternativă care e un mijloc de protecție a celora care nu vor să-și facă datoria față de neam.
9. Sîntem indignați de faptul că, și în rîndurile noastre, avem dezertori, care nu sînt trași la răspundere.
10. Cerem încetarea campaniei de clevetire și de destituire din posturi a personalităților cu o viziune politică clarvăzătoare.
11. Cerem să fie adoptată în sfîrșit legea despre acordarea unor privilegii celor răniți și familiilor celor căzuți în luptele cu bandele smirnoviste. De asemenea cerem să fie luată o atitudine corespunzătoare față de refugiați, iar zona localităților distruse de război să dispună în viitor de condiții social-economice mai prielnice de dezvoltare.
12. În caz dacă nu se vor lua măsuri concrete în urma declarației în cauză, sub care zilnic sînt adunate noi semnături, ne asumăm răspunderea de a pune capăt singuri corupției ce bîntuie la Chișinău și în raioanele republicii, în rîndurile membrilor instituției prezidențiale, ai parlamentului și guvernului.
13. Facem apel către toți combatanții din republică de a susține prezenta declarație.
Vasile Roman, Sergiu Dorogheanu, Vasile Duminică, C. Spînu, A. Șendrea, A. Malic, V. Gandrabur, V. Tanasachi, Iu. Ivaschiv, V. Loghinov, V. Buză, I. Scoropadov, I. Axentev, I. Caterev...
La ora publicării, această declarație era semnată de peste 500 de ostași.
Sursă: Țara, Nr. 30 (100), 21 iulie 1992, pagina 1, coloanele —.
