PPresa 90-92Arhivă de presăÎnapoi la 22 septembrie 1990
Caută în arhivă⌘K
Drapelul BiruințeiNr. 113 · Pagina 1 · Coloanele —

Semnalează o problemă

Despre: „Noi trebuie să ne înțelegem unul pe altul”

Ce vrei să faci?

Noi trebuie să ne înțelegem unul pe altul

De I. Vlasenco
Textul articolului

Evenimentele, ce s-au desfășurat pe piața centrală a orașului la 17 și 18 septembrie, au arătat: pînă la nenorocire e un singur pas. Doar la asemenea «măsuri» oamenii devin nedirijați, perd simțul rațiunii. Războiul armenilor și azerbaidjanilor, tragedia de la Oș — oare e puțin aceasta, oare dorim vărsare de sînge pe pămîntul moldovenesc natal? Doar nici cartușul, nici cuțitul nu alege naționalitatea...

Mercuri, 19 septembrie, la ora 15.00, în sala CR de partid pentru prima dată s-au adunat deputații ambelor Soviete: raional și orășenesc. Aici și-a început lucrările o sesiune extraordinară comună. La ordinea zilei stătea o chestiune — cu privire la măsurile pentru stabilizarea situației social-politice în oraș. Sesiunea a lucrat 6 ore și și-a întrerupt lucrările pentru a le continua luni, 24 septembrie. Sesiunea a fost condusă de deputații Sovietelor raional și orășenesc S. Terenti și S. Pocotilo. O informație despre situația explozibilă creată au prezentat președinții comitetelor executive raional și orășenesc I. T. Mițcul și M. D. Mușumanschi.

— Situația în ultimele zile s-a complicat, ea iese de sub control, — a spus Ivan Trofimovici. — La mitingurile nesancționate vin oameni în stare de ebrietate, la ele participă adolescenți și copii. Există o oarecare încordare și în sate. Noi trebuie să facem totul, ca în rezolvarea problemelor noastre să nu intervină alții. Astăzi e nevoie de un compromis din partea ambelor Soviete, noi trebuie să găsim căile apropierii. Pedică a devenit Tricolorul, arborat pe clădirea comitetului executiv raional. Însă aceasta nu e un capriciu al nostru, ci noi am acționat în conformitate cu Legea. Poate va fi susținută propunerea: a nu arbora drapelul pînă la adoptarea stemei Republicii Moldova. Trebuie să fie garanții și din partea comitetului executiv orășenesc: trebuie încetate aceste atacuri asupra Sovietului raional, să se anunțe un moratoriu pentru desfășurarea măsurilor politice. Just trebuie să oglindească evenimentele și ziarele noastre. Fiecare trebuie să facă totul, pentru a stabiliza situația.

— Eu sînt solidar cu Ivan Trofimovici, — a spus președintele comitetului executiv orășenesc M. D. Mușumanschi. — Astăzi noi trebuie să găsim ceea ce ne unește, ci nu ceea ce ne desparte. Toți noi sîntem îngrijorați de situația […] îmi asum toată răspunderea: pînă duminică, 16 septembrie, situația în oraș s-a controlat. Luni ea a ieșit de sub controlul Sovietului orășenesc. Trebuie să facem totul, ca să nu se repete evenimentele ce au avut loc luni, 17 septembrie. Noi avem și multe alte probleme — orașul nu e gata de iarnă, greu a fost anul agricol, de pe acum trebuie să ne gîndim la roada anului 1991. Acum nu e timpul pentru mitinguri și defilări. Pînă la sfîrșitul anului curent trebuie să se anunțe un moratoriu pentru desfășurarea măsurilor politice. Oamenii ne vor înțelege, noi trebuie să pășim pragul și să pornim în întîmpinare unul altuia. Eu categoric sînt împotriva evenimentelor ce au avut loc luni. Situația nu s-a controlat și eu singur am fost dus de mulțime. Dar ațîțători au fost aceeași oameni, care printre primele rînduri s-au dovedit a fi lîngă pragul CR de partid și a doua zi, marți seara.

Nu ne fac onoare cele întîmplate. Dacă într-un loc vor striga jos unul, în altul — jos celălalt — pentru nimeni nu va fi de folos aceasta.

Prin oraș s-au răspîndit multe zvonuri. Deputații prezenți aici trebuie să desfășoare lucrul, orientat spre stabilizare, spre rezolvarea problemelor economice. Doar noi cu Ivan Trofimovici, de fapt, sîntem lipsiți de posibilitatea de a lucra asupra problemelor, ce îngrijorează orașul și satele raionului. Și redacțiile ambelor ziare trebuie să renunțe la publicațiile, ce ațîță și aprind spiritele. Cerințele de provocație sînt expuse și mie, și lui Ivan Trofimovici. Iar noi trebuie să exprimăm o părere unică, să găsim căile de consolidare. Noi trebuie să facem totul, ca în casa noastră să fie pace și liniște. Și nimeni afară de noi nu va face în ea ordine.

Deputații i-au pus lui M. D. Mușumanschi cîteva întrebări.

La spitalul central raional a sosit o telefonogramă ca lucrătorii noștri să vină la miting. Dumneavoastră ați știut despre aceasta?

M. D. Nu, noi am făcut totul, ca mitingul să nu aibă loc. Numai mai tîrziu am aflat, că au fost sunete și preîntîmpinări. Cine l-a organizat — astăzi nu pot spune.

Cine a dat indicația de a organiza mitingul la Lunga? De ce directorul întreprinderii comerciale orășenești Gurișenco a adus acolo toată rezerva de o lună de produse pentru orășeni?

M. D. Marea Adunare Națională la Lunga a fost organizată la inițiativa Președinghelui M. Snegur. După cum mi-a comunicat personal primul locțiitor al ministrului comerțului al RSSM, fondurile pentru bucate, băuturi au fost repartizate din fondurile republicii. Așa că acest zvon nu e întemeiat.

Dacă noi nu cunoaștem inițiatorii mitingului, atunci cine i-a dat însărcinarea deputatului Crîjanovschi să-l conducă?

M. D. Din partea comitetului executiv al Sovietului orășenesc nimeni n-a dat însărcinări pentru organizarea mitingului.

Cine a dat indicația să fie scos drapelul?

M. D. Nimeni n-a dat permisiuni sau ordine pentru scoaterea drapelului. Voi povesti cum a fost. Avea loc ședința guvernului. Oamenii adunați în piață au început să ceară, ca să iasă la ei M. Druc. «Dați să vorbim», — s-a învoit prim-ministrul. Însă, după cum știți, discuția n-a reușit. Oamenii au dat buzna la clădirea comitetului executiv raional. De trei ori am stat între ei și miliție, îi rugam să nu săvîrșască aceste acțiuni. Pe mine, pur și simplu, m-au dat la o parte. Ca să nu admitem pătrunderea în clădirea comitetului executiv raional, ca să nu se verse sînge, s-a hotărît de a scoate drapelul...

Vice-președintele prezidiului Sovietului raional S. Stoicev, care a luat apoi cuvîntul, i-a chemat pe cei prezenți de a ieși la tribună nu pentru reproșuri reciproce, ci pentru înaintarea propunerilor concrete.

Dispoziția majorității copleșitoare a celor prezenți a exprimat-o deputatul Sovietului orășenesc V. Bodur. «Eu nu cred, — a spus el în particular, — că aici sînt oameni cu gîndul la dezbinare. Evenimentele ultimelor zile preîntîmpină faptul, că pînă la nenorocire a rămas doar un singur pas. Nu vom reproșa astăzi ambele părți. Oamenii speră, că noi vom găsi compromis. Fie cu pași mici, dar trebuie să mergem spre el...».

Cu o analiză judicioasă a situației create și cu propuneri concrete pentru stabilizarea situației au luat cuvîntul deputații A. Latul, N. Țurcan, G. Vatav, N. Coica, A. Teaca ș. a. Din păcate, au răsunat și cuvîntări, ce cheamă la confruntarea continuă — spre fericire, nesusținute de cei prezenți. La asemenea se referă cuvîntările deputaților Sovietului orășenesc G. Cozlov și V. Crîjanovschi.

După cum s-a comunicat mai sus, sesiunea și-a întrerupt lucrările pînă luni.

Sursă: Drapelul Biruinței, Nr. 113, 22 septembrie 1990, pagina 1, coloanele —.

Trimite corectura

0 modificări la „Noi trebuie să ne înțelegem unul pe altul”. Un redactor le verifică înainte să apară pe site.

Îți scriem după ce e verificată.

Acest articol · p.1