28 iunie 1940. «Din Hotin pînă la mare vin muscalii de-a călare...» Eminescu.
Imaginea de mai sus a circulat, stimați cititori, în Basarabia după 26 Iunie 1940, cînd în urma unui ultimatum, trupele rusești cu steluțe la chipiu au invadat ținutul dintre Prut și Nistru, nordul Bucovinei și județul Herța. Sute și sute de asemenea afișe — de la «fluturași» de-o palmă la «panouri» de un metru au împînzit orașele și satele pămîntului furat: lipite pe ziduri, pe ferestre și garduri, strecurate în curți și în cutii poștale, în cărțile bibliotecilor publice. De peste tot locul acest cutremurător manifest apărea sub privirile românilor (și nu numai ale lor, desigur) vestind — din nou — că «Din Hotin și pînă la Mare/ Vin Muscalii de-a călare».
...Și de atunci — după un scurt respiro (1941-1944) — «De la Mare la Hotin/ Mereu calea ne-o ațin».
Ce înseamnă Basarabia pentru noi — să ne amintim cu ajutorul lui Eminescu: «Basarabia este numele medieval al Țării Românești și ea vine de la numele dinastiei Țării Românești, a Basarabilor. În secolul al patrusprezecelea Mircea cel Bătrîn... și-a întins domnia pînă la Nistru, de unde partea aceea de loc care e în posesiunea noastră a păstrat numele de Basarabia de la Mircea Basarab».
Se mișcă lumea — și sînt semne că Basarabia va redeveni tot mai mult românească. Deși Muscalul își bagă mereu coada, încurcînd rostul și ițele. Iată de ce — odată cu revenirea acestui manifest reintrat brusc în actualitate — e bine să ne amintim vechile și mereu proaspetele cuvinte ale lui Eminescu: «A rosti Basarabia e una cu a protesta contra dominațiunii rusești». Căci — vorba Poetului Național: «Nu e permis nimănui a fi stăpîn în casa noastră, decît în marginile în care noi îi dăm ospeție». Și noi, pe cît ne aducem aminte, nu am chemat nicodată, cu adevărat, în oarece ospeție pe Muscali. Adică zgripțuroasa gheară rusă...
Sursă: Țara, Nr. 27 (97), 30 iunie 1992, pagina 1, coloanele —.
