Ședința Parlamentului din 4 martie a fost axată, după cum se aștepta, pe evenimentele de angoasă politică din pretinsa republică Transnistria. Conform ordinii de zi, propusă de Președintele Parlamentului A. Moșanu, în problema situației social-politice interne a luat cuvîntul ministrul securității naționale dl A. Plugaru. Domnia sa, ca de altfel și ministrul de interne dl C. Antoci, care a adus la cunoștința deputaților evenimentele tragice de la Dubăsari deja cunoscute, era puțin «emoționat» și n-a fost în stare să contureze un tablou amplu și exact a ceea ce se face la noi acasă. Ministrul securității a dezmințit informația din mass-media centrală, potrivit căreia evenimentele de la Dubăsari ar fi fost inspirate de Chișinău și Frontul Popular. Pur și simplu, «s-a întîmplat ceea ce trebuia să se întîmple în condițiile cînd armele sînt puse în circulație liberă. Astăzi în Transnistria continuă lovitura de stat cu consecințele grave de lezare a drepturilor și libertăților omului, mobilizîndu-se elementele banditești», a spus dumnealui. Dlui Plugaru i-a fost frică să dezvăluie în fața parlamentarilor o mare taină, care, a menționat dl T. Panțîru în continuare, e de-acum răsuflată. Este vorba că în 17 martie forțele proimperiale din fosta U.R.S.S. intenționează să mai încerce o tentativă de revanșă, în speranța să reinstaureze fostul regim totalitarist, mizînd, firește, și «pe ultima insulă a comunismului» - Tiraspolul.
Ieri, a spus ministrul securității, în anticamera primului-ministru au sunat două persoane din Moscova. Utilizînd expresii amenințătoare, au declarat că la dispoziția lor se află cinci mii de «afgani» ce vor face ordine în Transnistria. Informația se verifică, nu-i exclus să fie o provocație de rînd.
Alte amănunte a adăugat dl C. Antoci, ministru de interne. Din cele spuse de d-lui, Secția de poliție din Dubăsari «s-a lăsat prizonieră», iar cei 32 de polițiști au fost luați ostatici, fiindcă dispoziția «de a nu deschide foc» stă la baza politicii pacifice de conciliere națională conform căreia acționează Executivul, Departamentul pentru Problemele Naționale, comisiile recent formate și alte unități. Principala justificare însă o constituie faptul că numai cu două pistoale și două automate nu poți trimite oamenii împotriva mașinilor blindate și mitralierelor. Fapt e că polițiștii de pe loc sînt prost înarmați, iar dl Antoci poate să-i susțină doar moral, cu spiritul, deoarece nici dumnealui n-are mitraliere și mașini blindate. Nimeni nu prea se grăbește să ne ajute, Transnistria e problema noastră internă. Deputații care au luat cuvîntul s-au referit la diverse aspecte ale evenimentelor din Dubăsari. Dl T. Panțîru a menționat că problema Transnistriei nu ține de discordia interetnică. Experții occidentali deja au clasiificat-o ca ultimul bastion al comunismului. În aceste raioane se încalcă, pur și simplu, legalitatea, restabilirea căreia ține de competența Guvernului, iar Parlamentul poate doar să adopte decizii politice în acest sens. Cît privește faptul că noi sîntem permanent în defensivă și căutăm soluționarea problemei în nenumărate comisii de conciliere, un expert militar străin, care s-a întreținut cu dl Panțîru, a spus: «Poporul care nici nu încearcă să-și apere libertatea și independența nu merită să fie ajutat». James de pe Broadway n-are să vină să alunge cazacii din Dubăsari, iar polițiștii noștri, în timpul acesta, se predau fără a opune rezistență, executînd ordinele.
Dl A. Arseni a susținut ideea că în Transnistria se încalcă drepturile omului, indiferent de naționalitate, și că una din funcțiile majore ale statului este de a apăra legalitatea.
Așadar, ar trebui să li se opună rezistență unor «bandiți de talie europeană», ca cei din Tiraspol. În Transnistria se încalcă nu drepturile vreunei națiuni, ci elementarele drepturi omenești. Fapt care ar lua o altă întorsătură într-un alt stat. Multitudinea de drepturi evidențiază și dreptul legitim la apărare. În timp ce pe străzile Dubăsarilor se trage în lumea pașnică din mașini blindate, la Chișinău se elaborează comisii de conciliere, se iau decizii, se adoptă hotărîri. Deputatul A. Șalaru a cerut chiar demisia Guvernului, fiindcă actualul Executiv n-a făcut nimic pentru soluționarea problemei vizate. Ieri, cînd la Dubăsari aveau loc evenimente dramatice, dl V. Muravschi se afla într-o vizită la Rezina.
În final, s-a ajuns la decizia ca să se aștepte informația Președintelui Republicii Moldova pentru a se lua decizii concrete.
La începutul ședinței dl A. Plugaru cerea Parlamentului să găsească vreo soluție de urgență pentru a se evita vărsările de sînge. Cine știe cum se vor desfășura evenimentele în continuare? Dar ce putea propune ieri Parlamentul?
Oricum, azi la orele 16.00 deputații se vor întruni din nou în plen...
Sursă: Sfatul Țării, Nr. —, 5 martie 1992, pagina 2, coloanele —.
